Mai puțin autocontrol și autodisciplină

Deși adolescența face parte tot din perioada copilăriei, studiile recente au arătat că, în cea de-a doua decadă de viață, adolescenții trec prin multe schimbări pe care trebuie să căutăm să le înțelegem mai bine. Schimbările respective nu se rezumă doar la aspectul fizic, ci presupun o anumită evoluție în plan psihologic și la nivelul creierului. Cercetările au scos la iveală noi dovezi și date științifice care explică ce se întâmplă în creierul unui adolescent. Comparativ cu adulții, adolescenții au un mod de operare diferit atunci când vine vorba de învățat, de luarea deciziilor și de rezolvarea problemelor. Au capacitatea de a învăța în ritm intensiv, iar creierul lor dispune încă de flexibilitate. În același timp însă, creierul lor nu este încă dezvoltat pe deplin, astfel încât adolescenții nu sunt capabili să dea dovadă de autocontrol și autodisciplină în măsura în care o pot face adulții – ei acționează mai mult sub imperiul impulsului emoțional și mai puțin al discernământului și spiritului critic. De asemenea, adolescenții sunt extrem de influențați de mediul în care trăiesc – semenii, prietenii, părinții, școala, societatea, mass media (mai ales în spațiul virtual) etc. Normele sociale, definite ca tipare comportamentale adoptate într-un anumit grup, joacă un rol însemnat în viața adolescenților”, spune Sandie Blanchet, Reprezentantul UNICEF în România.

Presiunea anturajului

Cu sprijinul unei echipe de cercetători, sociologi, antropologi și psihologi, UNICEF a realizat o analiză a normelor sociale care influențează comportamentele de risc ale adolescenților din România. Una dintre principalele concluzii este că tinerii sunt influențați cel mai mult de anturajul lor atunci când iau decizii în ceea ce privește adoptarea unor comportamente riscante, cum ar fi consumul de alcool, de droguri, fumatul, implicarea în relații sexuale la o vârstă mai mică de 16 ani. S-a mai constatat că, în afară de consumul de droguri care a fost incriminat de cei mai mulți respondenți, celelalte comportamente sunt creditate ca fiind practicate de mai mulți adolescenți decât o fac deja. Astfel, copiii cred, de exemplu, că majoritatea au deja relații sexuale sau că ”toți” consumă alcool, așa că simt presiunea socială să ”fie și ei în rând cu lumea” și iau decizii pripite.

De unde iei informații corecte

Pe scurt, soluția ar fi o informare mai bună a adolescenților și formarea unor ”trenduri” sănătoase, în care comportamentele benefice pentru dezvoltarea lor ulterioară sunt văzute ca fiind ”cool” și de dorit. În prezent, Reprezentanța UNICEF în România împreună cu partenerii săi, primării și ONG-uri din cinci orașe (București sectorul 4; Bacău; Cluj-Napoca; Constanța și Iași) implementează un model de intervenție numit „Oportunități pentru Adolescenți”. Prin intermediul acestora, adolescenții beneficiază de sprijin și informații cu privire la comportamentele sănătoase și cele de risc. Chiar și cei care nu locuiesc în orașele menționate, pot accesa platforma online www.adolescenteen.ro, care, printre altele, oferă informații cu privire la dezvoltarea fizică, emoțională și intelectuală a tinerilor în perioada adolescenței, precum și idespre comportamentele de risc și cum ar putea fi ele prevenite. Până acum, platforma online și modelul de intervenție au fost accesate de aprox. 60.000 de adolescenți și tineri.