Cele mai stranii și misterioase credințe despre suflet

Cele mai stranii și misterioase credințe despre suflet

Superstițiile și vechile credințe despre suflet s-au păstrat de-a lungul secolelor și au dat o valoare aparte spiritualității românești. Unele dintre ele s-au pierdut pentru totdeauna, dar altele au rămas în mentalul colectiv și se respectă și azi.

 

Sufletul nu pleacă din lumea aceasta la fel de repede ca trupul. El mai stă aninat la streașina casei și îi privește pe toți cei pe care îi va lăsa în urmă. Aceasta este una dintre cele mai vechi și actuale credințe despre suflet, pe care o transmitem din tată în fiu, ca dovadă că românii pun la casa mortului un steag neagru deasupra ușii. Acest steag este un semn al morții, dar și un semn de care se agață sufletul înainte de a se înălța.

Românii, creștini de secole întregi, cred că sufletul este scânteia de viață divină pe care ne-a dat-o Dumnezeu și că la el se va întoarce. Este firesc pentru religia și tradiția noastră creștină să credem în nemurirea sufletului și în viața de apoi, în Împărăția Domnului.

Cele mai stranii credințe despre suflet

Când cineva trage să moară, se aprinde o lumânare și se deschid ferestrele și geamurile, ca sufletul lui să zboare liber.

În cea mai mare parte a țării, oamenii din popor mai spun și azi că sufletul rămâne pe pământ 40 de zile, să umble prin toate locurile pe unde a umblat când era întrupat și să îi vadă pe toți cei care i-au fost dragi de-a lungul vieții.

Sufletul unui om care tocmai a murit începe să se arate tuturor celor care au însemnat ceva pentru el, dar mai ales celor care îl cheamă, îndurerați că l-au pierdut dintre cei vii. Sufletul are puterea să se arate aievea sau în vis, într-un vad cu apă sau în fumul lumânărilor de la priveghi.

Lângă mort, se pune întotdeauna o cană cu apă, să aibă sufletul ce să bea. Se aprind lumânări, să știe sufletul unde a fost lumina vieții sale, dar se acoperă oglinzile, să nu vadă nimeni cum arată el cu adevărat.

Se mai spune în popor că sufletul rămâne lângă mormânt până se înalță crucea deasupra, apoi pleacă și el spre lumina Domnului.

De ce cred românii că sufletul nu moare niciodată

Tradiția bisericească spune că sufletul mai stă în preajma noastră 3 zile și se țin slujbe anume pentru a-l ajuta să se înalțe. Dar omul simplu, din popor, a extins această perioadă la 40 de zile, timp în care se fac pomeni și slujbe și timp în care sufletul colindă prin locurile lui dragi din această lume.

Românii au o credință foarte veche și bine înrădăcinată că sufletul nostru nu dispare după moarte. Chiar dacă biserica nu este de acord cu aceste credințe despre suflet, poporul spune că el se arată adesea sub formă de pasăre sau sub formă de fum. Alții spun că au simțit o boare rece sau o prezență grea, care a mișcat aerul în jurul lor.

Dar cel mai adesea, sufletul se face simțit după moarte prin sunete. Pocnituri, troznete din senin, obiect mici care cad fără să le atingă nimeni, tot felul de sunete stranii care se aud în casă fără să se mai fi auzit niciodată până atunci, sunt puse pe seama sufletului care nu își găsește liniștea și care încearcă să comunice cu cei vii.

foto: 123rf.com