Vinerea mare sau joia mare, în unele regiuni, sunt zilele în care toate gospodinele vopsesc ouăle roșii de Paște. În această zi se ține post negru și nu se mai fac alte treburi prin casă, decât preparatele tradiționale pentru masa de sărbătoare.

Iată și câteva dintre cele mai frumoase superstiții și obiceiuri legate de ouăle înroșite care s-au mai păstrat prin unele zone sau prin culegerile de folclor.

Primele se mănâncă ouăle roșii de Paște

Înainte de toate, în zi de mare sărbătoare, în duminica Paștelui, tot românul știe că prima dată trebuie să ciocnească ouăle roșii, deoarece ele se mănâncă primele, înaintea tuturor bucatelor. Astfel se crede că ouăle vopsite ne apără sănătatea, ne dau mai multă putere și vigoare și ne poartă noroc.

Alege cu grijă cu cine ciocnești prima dată oul de Paște, pentru că o superstiție din Moldova spune că acea persoană va fi cu tine și pe lumea cealaltă.

De asemenea, ține minte cu cine ai ciocnit ouă roșii în ziua de Paște. Când rătăcești calea prin pădure, adu-ți aminte cu cine ai ciocnit ouăle și vei găsi și drumul bun să ieși la liman.

Dar ouă roșii de Paște nu se mănâncă oricum. Superstiții din zona Ardealului spun că trebuie să le mâncăm simple, fără sare, că altfel transpirăm tot anul. O altă zicală spune că, dacă mănânci oul roșu cu sare, ți se vor înroși mâinile.

Ouăle înroșite și norocul

Copiii și fetele frumoase din Moldova se spălau pe față în duminica Paștelui cu apă curată în care a stat un ou roșu, un ou alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă. Așa aveau parte de sănătate, de noroc, de bucurie și de dragoste tot anul.

În multe regiuni din țară, după ce se mâncau ouăle roșii, coaja lor spartă se arunca în drum să țină departe de ogradă toate relele și bolile.

Copiii făceau un om de lut, Caloian, și îl decorau cu coji de ouă colorate, apoi îl duceau la o apă curgătoare să plece cu el toate necazurile de acasă.

În Bucovina, fetele de vârsta măritișului trebuie să primească flori în ziua de Paște de la flăcăii care le fac curte, iar ele trebuie să le ofere cât un ou roșu pentru a-și da consimțământul să fie curtate cum se cuvine.

De ce se păstrează ouăle de Paște!

Mai mici sau mai mari, cu toții am auzit de acest obicei de pe la bunici, de a păstra un ou de la masa de Paște pentru anul care vine. Dar nu orice ou, el trebuie să fie un ou roșu sfințit la biserică. După un an, la Paștele următor, oul se sparge și, dacă e gol înseamnă că nu ai mare noroc în viață, dar dacă e plin, înseamnă că ai un destin fericit.

Cine a făcut acest experiment știe că, în timp, conținutul oului se dezhidratează și se înnegrește sau se micșorează, astfel că este aproape imposibil să mai fie oul plin.

Un alt obicei din regiunea Moldovei spune că trebuie să păstrezi un ou roșu timp de 40 de zile după Paște. Dacă îl spargi după 40 de zile și nu miroase urât, înseamnă că vei avea un an bun, norocos și cu multe împliniri.