Cele mai ciudate preparate culinare de Crăciun care se mâncau pe vremuri

preparate culinare de Crăciun mai puțin obișnuite

Tradițiile, oricât ar fi ele de tradiții, se mai schimbă cu timpul. Iar unele preparate culinare de Crăciun au fost date uitării, fie că nu mai sunt la modă, fie că sunt greu de pregătit, fie că au un gust ciudat. Iată câteva dintre cele mai curioase mâncăruri pe care le serveau gospodinele de altă dată la Crăciun.

 

Carnea de porc aduce noroc pe masa de Crăciun

Din moși strămoși, românii mănâncă porc de Crăciun. Nici nu se mai știe rădăcina acestui obicei, dar cert este că porcul este considerat un animal de bun augur în tradiția noastră. Vorba spune că porcul scurmă și adună, iar găina scurmă și risipește. De aceea, friptura de porc aduce noroc și nu se mănâncă friptură de găină la masa de sărbătoare. În schimb, se poate servi ciorbă acrișoară de găină, înainte de sărmăluțele grase și bine condimentate de porc.

Pe vremuri, româncele mai pregăteau un fel de pastă foarte gustoasă și bine condimentată și untură și jumări mărunțite. Se servea pe pâine sau felii groase de mămăligă și era un deliciu pe lângă alte aperitive precum brânza, cârnații uscați, măslinele și murăturile de rigoare.

Ce preparate culinare curioase se serveau pe alte meleaguri

Dacă la români, porcul era de bază, familiile nobile din Anglia sau Franța serveau păun de Crăciun. Se făcea friptură de păun sau diverse plăcinte și aperitive din carne de păun. Obiceiul s-a schimbat în Anglia secolului al XVI-lea, când regele Henry al VII-lea a decretat că el preferă curcanu și de atunci englezii servesc curcan de Crăciun, obicei împrumtat și de americani.

Regele și regina serii, după cum le pica norocul

Prin secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, în Marea Britanie, se servea în ziua de Crăciun o prăjitură simplă în care erau puse o boabă de fasole și una de mazăre. Se tăiau felii subțiri și se împărțeau copiilor și tinerilor. Cine găsea boaba de fasole, devenea regele serii, iar cine găsea mazărea era numită regină.

Preparate culinare de Crăciun mai rar întâlnite

Capul de oaie, o delicatesă în Norvegia

Pe vremuri, capul de oaie fiert cu mirodenii era hrana săracului. Cu timpul, însă, a devenit o ciudățenie de Crăciun și tot mai mulți oameni cu pretenții servesc așa ceva în restaurante. Percepția acestui preparat culinar s-a schimbat atât de mult, că azi este considerat o delicatesă.

Tot norvegienii mai consumă de Crăciun carne albă de pește prăjită, uscată și sărată. Procesul de preparare este destul de complicat, dar se pare că este delicioasă și merită efortul.

Platoul cu șapte pești

În sudul Italiei există o tradiție foarte veche de a pregăti un platou special de Crăciun cu șapte feluri de pești și fructe de mare. Numărul șapte este un număr spiritual, încărcat de noroc și binecuvântat în Biblie. Gospodinele pregăteau de obicei cod, calamar, creveți, caracatiță, crab, somon și ton, dar azi tradiția nu se mai ține la fel de riguros ca altă dată.

Napolitana de Crăciun de pe masa polonezilor

Foarte veche este și tradiția stranie a polonezilor de a împărți, înainte de a mânca preparatele culinare de Crăciun, un fel de napolitană subțire, făcută din făină și apă. Aceasta se împarte cu toți mesenii, iar apoi urmează o masă bogată, cu 12 feluri de mâncare gustoase, făcute din cereale, legume, orez sau boabe, dar cu foarte puțină carne.