Cele mai bune legume pentru tranzitul intestinal

Cele mai bune legume pentru tranzitul intestinal

Unele legume reuşesc să aibă o influență majoră în procesul de digestie. Medicul Șerban Damian le recomandă pe cele mai bune și în ce cantitate este preferabil să fie mâncate.

Alimentaţia are un rol esenţial în privinţa formei fizice în care ne aflăm, implicit a numărului de kilograme pe care îl avem, dar şi în procesul de digestie.

'În principiu, ceea ce dă valoare unei legume în ce priveşte stimularea tranzitului intestinal este conţinutul în fibre alimentare, solubile şi mai ales insolubile. Din acest punct de vedere, rădacinoasele, cum ar fi morcovii, păstârnacul, ţelina joacă un rol important în reglarea tranzitului. Însă nu ar trebui neglijate nici restul legumelor, ca de exemplu varza sau conopida, care aduc totuşi un aport important de fibre şi de apă. Necesarul zilnic de fibre pentru om este de 30-35 grame', explică Dr. Șerban Damian, nutriţionist sportiv acreditat de Comitetul Olimpic Internaţional.

În funcţie de greutatea fiecăruia dintre noi, putem să consumăm de la 500 de grame la un kilogram de legume pe zi sau mai mult. 'Din acestea, ar fi bine ca 200-300 grame să fie reprezentate de rădăcinoase. Asta ar înseamna în termeni practici: un morcov, un păstârnac şi un sfert de varză, deci o supă şi o salată pentru felul doi', exemplifică specialistul.

Pot fi mâncate oricând!

Nu contează foarte mult momentul din zi în care sunt mâncate aceste legume, ci important este ca ele să fie consumate. De obicei, oamenii le includ în meniu la masa de prânz sau la cea de seară. Legumele crude pot fi servite şi între mese, sub forma unor gustări. Au avantajul ca sunt naturale şi au un conţinut caloric redus. Ceea ce e bine de avut în vedere este că majoritatea legumelor care sunt bogate în fibre pot da o stare de balonare, deşi asta nu este o regulă. 'Trebuie testată toleranţa individuală. În plus, prin fierbere poate fi redus acest risc de balonare', spune dr. Damian.

Topul legumelor benefice în digestie

Morcovul este bogat în glucide, vitamine (Bi, B2, folacina, caroten), substanţe minerale (fier, cupru, calciu, fosfor). Morcovul se consumă crud, în salate, sub formă de suc, în diverse preparate culinare (supe, ciorbe, budinci, conserve). Substanţele pectinice şi celuloza din morcov ajută digestia şi se recomanda în alimentaţia dietetică. 100 grame de morcovi are 41 de calorii.

Păstârnacul este foarte hrănitor şi bogat în vitamine, ca A,B, C şi E, conţine săruri minerale, mai ales potasiu şi magneziu, dar şi zaharuri, pectin sau lipide. De asemenea, pastârnacul este indicat în anemii. 100 grame de păstârnac are 72 de calorii.

Ţelina este un tonic al sistemului imunitar. Are componente chimice foarte variate, atât în rădăcini, cât şi în frunze, ceea ce explică valoarea alimentară şi terapeutică. Pe lângă vitaminele (A, B1, B2, C) şi proteine, ţelina conţine şi săruri minerale ca: potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, iod, etc.. 100 g de ţelină are 46 calorii.

Varza are calităţi de necontestat. Are efect nutritive, este remineralizantă şi tonifiantă. Conţine în special provitamina A, vitaminele B1, B2, B3, B5, B6, B9 (toate cele care constituie grupa anticanceroasă), dar şi vitaminele C, E şi fibre. 100 g de varză are 25 de calorii.

Conopida este bogată în potasiu, calciu, acid ascorbic, proteine, vitaminele C, K, complexul B, caroten. Se consumă în diferite preparate culinare sau conservată. 100 g de varză are 25 de calorii.

Dr. Şerban Damian, Nutriţionist sportiv acreditat CIO, Centrul de Nutriție Superfit, www.superfit.ro

Dr. Serban Damian poza nou mic

dr. Șerban Damian

Credit foto: Flickr.com