Cei mai neobișnuiți sfinți din lumea creștină

Cei mai neobișnuiți sfinți din lumea creștină

Nu sunt puțini sfinții ortodocși, dar cei catolici sunt categoric mult mai numeroși și mulți dintre ei au o poveste și o misiune de-a dreptul stranie. Iată câțiva dintre cei mai neobișnuiți sfinți din lumea catolică.

 

Sf. Gertruda de Nivelles, patroana fobiei de șoareci

În mănăstirea pe care a construit-o pentru ea și sora ei, această tânără maică apare într-o icoană alături de câțiva șoricei. Belgienii de prin împrejurimi spun că cine se roagă la această sfântă scapă de frica de șoareci, ceea ce nu este deloc rău. Sf. Gertruda a fost fiica unui mare nobil belgian, Pepin de Landen. Povestea spune că ea ar fi refuzat o căsătorie avantajoasă pentru a se dedica vieții monahale. Gertruda era de mică foarte credincioasă și nimic nu a putut-o îndepărta de credința în Dumnezeu. La vârsta de 20 de ani, s-a retras la mănăstirea construită de mama ei.

Sf Isidor, patronul internetului

A fost arhiepiscopul Seviliei, prin anii 600, fără să aibă nicio legătură cu internetul și calculatoarele. Cu toate acestea, în 1999, numele lui a fost propus pentru a deveni patronul internetului. El este considerat printre primii părinți ai bisericii apusene și a fost una dintre cele mai erudite și faimoase figuri ale vremii. S-a îngrijit de educația preoților, a scris multe cărți cu tematici religioase, a tradus lucrările lui Aristotel în spaniolă și a dirijat mai multe consilii care au adoptat unele dintre cele mai importante norme și legi bisericești, transmise până azi.

Sf. Fiacru, patronul celor care suferă de boli cu transmitere sexuală

A crescut într-o mănăstire din Irlanda, prin secolul al VII-lea. Aici a fost pasionat de studiul ierburilor tămăduitoare și al leacurilor. Cu timpul, a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai puternici vindecători din ținut, astfel că lăcașul în care se retrăsese era asaltat de bolnavi și oameni neputincioși. A fost nevoit să fugă în munții Franței pentru a-și regăsi liniștea. El mai este considerat patronul grădinarilor și al șoferilor de taxi.

Sf. Guinefort, un câine martir venerat ca sfânt

Povestea câinelui martir a fost scrisă de Stephen de Bourbon după o călătorie inițiatică la Lyon. Aici el a auzit că mamele își duc copiii în pelerinaj la mormântul Sf. Guinefort și a vrut să afle mai multe amănunte. Se pare că Guinefort a fost câinele unui mare nobil din regiune. Într-o zi, bebelușul familiei nobile a fost atacat în leagăn de un șarpe, dar câinele a luptat cu năpârca și a făcut-o bucăți.

Când doica s-a întors în camera copilului a văzut sânge pe leagăn și a crezut că animalul de pază al stăpânului a turbat și a omorât bebelușul. Nobilul însuși a văzut același lucru când a intrat în cameră și l-a tăiat cu sabia pe bietul Guinefort, fără să se mai gândească. Din nefericire, câteva clipe mai târziu, au observat trupul sfârtecat al șarpelui și și-au dat seama de adevăr.

Stăpânul câinelui a suferit mult pentru nedreptatea pe care o comisese. El a înmormântat animalul într-o fântână cu apă bună, a ridicat bolovani grei deasupra și a plantat câțiva copaci. Când lumea din împrejurimi a aflat despre sacrificarea bietului animal, a început să îi viziteze mormântul și așa a început să se vorbească despre miracolele pe care le făcea Guinefort pentru copiii neajutorați sau bolnavi.

sursa foto: 123rf.com

 

Loading...