Tradițiile lunii lui Undrea

Sărbătoarea Nașterii Domnului, sosirea lui Moș Nicolae și a lui Moș Crăciun, Revelionul, umblatul cu Steaua, cu Sorcova sunt evenimentele cele mai importante ale lunii decembrie și cele mai așteptate de peste an, atât de către copii, cât și de cei mari. Atât de mult mediatiatizate, acestea au pus în umbră obiceiuri și sărbători străvechi, mai puțin cunoscute, care se păstrează încă. Potrivit calendarului popular, decembrie e luna lui Undrea sau Andrea, denumire dată de aniversarea Sfântului Andrei, abia sărbătorit, pe 30 noiembrie.

Ce este de fapt de pe la noi?

Dat fiind că Moș Crăciun nu face parte din potpuriul neaoș de tradiții, el apărând pe la noi abia în secolul al XIX-lea, ar trebui scoase la lumină adevăratele obiceiuri românești. Și prima sărbătoare pe o astfel de listă ar fi Sfânta Muceniță Filofteia, celebrată în lumea ortodoxă pe 7 decembrie. Originară din Bulgaria, de la Tarnovo, moaștele sale au fost aduse, după voința ei din timpul vieții, în urmă cu 700 ani, la biserica Curtea de Argeș, fiind așezate în Paraclis. Ea este ocrotitoarea Țării Românești. “Sfântulița“, așa cum este alintată Mucenița de către credincioși, e o pildă de mare curaj, pe de o parte pentru că a urmat poruncile Domnului cu prețul vieții, încălcând autoritatea părintească, pe de altă parte pentru curățenia ei sufletească.

Ignatul aduce noroc

Pe 20 decembrie, după cum se știe, e vremea de Ignat. Numele acestei zile e dat de Sfântul Mucenic Ignatie Teo­fo­rul, din ale cărui rămășițe pământești sălășluiesc și la Mânăstirea Tismana. Însă, în folclorul tradițional, se spune că Ignat ar fi fost un om sărman care, în vreme ce se pregătea să-și taie porcul, a scăpat toporul în capul tatălui său, omorându-l. Pentru că a dus toată viața căindu-se, Dumnezeu și Sfântul Petru i-au arătat milostenie. Așa se face că, pe 20 decembrie, nu e bine să faci nimic altceva decât să tai porcul. Cu sângele scurs se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca să fie sănătoşi peste an. Apoi se face “po­mana porcului”. Ritualul trebuie respectat întocmai, după reguli bine stabilite. Sărbătorii i se mai spune “Paştele fu­dulul” şi “Crăciun sătulul”, căci niciodată peste an ro­mâ­nul nu mănâncă atât de mult şi de greu. În credința populară, perioada cuprinsă între Ignat și Crăciun era una rea. Se spune că în acest răstimp s-ar deschide mormintele și că sufletele morților ar veni printre cei vii. Așa se face că, pe 22 decembrie, în unele regiuni se mai ține Deschiderea mormintelor, un obicei prin care se pregătesc mese copioase pentru cei stinși din viață. Acum e un bun prilej pentru a le cere celor dispăruți dintre noi ajutorul sau pentru a le spune ceea ce nu au mai apucat. Pe 27 decembrie, este sărbătoarea primului mucenic care a pătimit și a fost ucis cu pietre pentru Hristos, a Sfântului Arhidiacon Ștefan.

Sursa foto: botosanilife.ro