Ce se întâmplă în Săptămâna Mare

Ce se întâmplă în Săptămâna Mare

Deşi se ţin pe tot parcursul Postului Mare, în Săptămâna Mare sau a Patimilor  atrag ca un magnet credincioşii. Deniile sunt încărcate de magie. Păcatele se zdrobesc sub puterea lor, sufletul se tulbură aflând din tainele Sfintei Scripturi, în timp ce lumina sacră înalţă spiritul oricărui creştin.

Treaptă cu treaptă, mai aproape de Dumnezeu

Săptămâna Mare începe cu Duminica Floriilor. Poate fi privită ca o scară pe care, prin evlavie, pocăinţă, post şi iertare, orice credincios avansează treptat spre înălţarea spirituală. Sunt zile de doliu profund, în care postul se înăspreşte şi orice activitate este dedicată ritualurilor creştine în aşteptarea Învierii. În acest răstimp, femeile trebuie să intre în biserică cu capul acoperit cu batic negru, pentru a primi cum se cuvine rugăciunile, cânturile şi paremiile (fragmente liturgice din Vechiul Testament) specifice. În fiecare seară, se va da ascultare unei Evanghelii, pentru ca la Denia Mică, cea de Joi, să fie citite toate cele 12 Sfinte Evanghelii. Sunt atât de puternice şi purificatoare, încât nimic nu ne poate face să ne înfruptăm pe deplin din taina şi bucuria Învierii precum aceste slujbe menite să ne primenească trupul şi sufletul prin reculegere şi rugăciune. În Săptămâna Mare se ţine post aspru, mai ales dacă nu ai reuşit să faci asta până acum. Se face curăţenie exemplară în casă, se fac haine noi.

Deniile din Săptămâna Mare fac minuni

– În Sfânta și Marea Luni îl pomenim cu toţii pe Iosif cel Preafrumos, care a fost vândut de propriii lui fraţi, pe 30 de arginţi, unor negustori, la fel cum şi Iuda şi-a trădat Învăţătorul, pentru aceeaşi sumă.

– Pilda celor 10 fecioare, a înţelepciunii este adusă la cunoștința credincioșilor în Sfânta și Marea Marți. Fiind mai înţelepte, 5 dintre fecioare şi-au drămuit untelemnul pentru candele încât să le ajungă până la ieşirea în întâmpinarea mirelui, în timp ce celorlalte li s-au stins candelele din cauza nechibzuinţei. Candela e simbolul faptei de milostenie, iar tâlcul pildei trebuie interpretat ca atare.

– Femeia păcătoasă e pomenită în Sfânta și Marea Miercuri. Atât de împovărat îi era sufletul, încât, aflând că Mântuitorul era în casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir înmiresmat, pentru a I-l turna lui Iisus pe creştet şi cu părul ei a şters lacrimile ce-i picurau pe picioare Fiului lui Dumnezeu. Smerenia ei a fost răsplătită, fiind transformată în mironosiţă. Iuda l-a vândut tot azi pe Învăţător. Gestul lui a făcut ca ziua de miercuri să fie declarată zi de post pe tot parcursul anului.

– Zi foarte importantă, Sfânta și Marea Joi este dedicată Deniei Mici. Acum ni se aminteşte cum ucenicii i-au spălat picioarele Mântuitorului, fiind astfel îndemnaţi la smerenie. Tot în această zi a avut loc Cina cea de Taină, s-a ţinut Rugăciunea cea mai presus de fire, în Grădina Ghetsimani, iar cei ce voiau să-l ucidă pe Iisus au reuşit să-l prindă prin trădarea lui Iuda. Joia Mare e pentru pomenirea morţilor. În timpul Deniei se citesc cele 12 evanghelii, adică tot atâtea fragmente cât numărul apostolilor, extrase din cele 4 Evanghelii. La finele slujbei, se scoate Sfânta Cruce în mijlocul bisericii. Bolnavii, fetele, dar şi cei aflaţi în necaz, înnoadă acum mătănii sau sforicele, fiecărui nod corespunzându-i o dorinţă pusă în timpul citirii unei Evanghelii. Acestea se poartă apoi ca talismane aducătoare de noroc şi sănătate. În această zi, cei care au postit și s-au spovedit se împărtășesc. De azi, până la Înviere, în biserici nu se mai trag clopotele, ci se bate numai toaca. În Joia Mare, nu se fac niciun fel de treburi casnice, excepție făcând vopsitul ouălor în roşu. Tot azi nu e bine să dormi, căci vei fi leneş tot anul.

Vinerea Neagră e zi de doliu pentru creştini. În această zi a pătimit şi a fost răstignit Iisus. E singura zi de peste an în care nu se oficiază Liturghia, care înseamnă jertfă, considerându-se că nu se pot aduce două jertfe în aceeaşi zi. În schimb, se oficiază Denia Prohodului. Astăzi se trece pe sub masa împodobită cu flori, simbolul catafalcului, acoperită cu Sfântul Aer, numit şi Epitaf, o pânză imprimată cu icoana înmormântării Domnului. La final, preoţii cântă Prohodul, apoi se înconjoară biserica cu Sfântul Aer. Din acest moment până la Înviere nu se mai trag clopotele. Chiar dacă trebuie îngropat vreun mort, înmormântarea se va face numai cu bătăi de toacă. În Vinerea Neagră se ţine post negru şi nu se lucrează, nu se consumă urzici şi oţet, pentru că lui Iisus i s-a dat să bea oţet după ce a fost biciuit, nu se frământă şi nu se coace pâine, ca să nu se ardă mâinile Maicii Domnului, aflată în durere şi în rugăciune. Dacă plouă în Vinerea Seacă, se zice că anul va fi mănos, iar de nu, anul va fi neroditor.

Sâmbătă este prăznuită îngroparea trupească a Mântuitorului, pogorârea Lui în Iad, pentru izbăvirea de păcate a omenirii şi trecerea în viaţa veşnică. Este o zi de relaxare și reculegere, asemenea odihnei în Mormântul Sfânt a lui Iisus Hristos. În Sâmbăta Mare, se coc pasca şi cozonacii ce vor fi duse la slujba de Înviere pentru a fi sfinţite, se sacrifică mieii, se prepară drobul, friptura şi borşul.

Duminica Învierii este praznicul praznicelor, sărbătoarea sărbătorilor.

Sursa foto: wikipedia.org