Ce se face la Sfântul Gheorghe

Acatistul Sfântului Gheorghe

Data de 23 aprilie reprezintă un moment de răscruce. După datina străbună, sărbătoarea creștină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe coincide cu o serie de ritualuri străvechi ce marchează renașterea naturii.

Sfântul Gheorghe aprinde „Focul viu'

Din vremuri străvechi, la echinocțiul de primăvară, este sărbătorit cu mare fast cel ce ține cheile cerului și eliberează soarele, ca să vină vara mai repede. Sângiorzul popular este totuna cu Sfântul Gheorghe, Purtătorul de biruință, din calendarul creștin-ortodox. În icoane, Sfântul Gheorghe apare călare pe un cal alb, simbol al purității, al soarelui. Alături de Sfântul Dumitru, Sânmedru, cum e cunoscut în popor, celebrat pe 26 octombrie, Sfântul Gheorghe joacă un rol foarte important în anul pastoral, el fiind începătorul acestuia. Strămoșii spuneau că vara ține de la Sângiorz la Sânmedru.

Bărbații aprind, femeile mențin flacăra

Se spune că focul ar fi fost adus de Prometeu din lumea zeilor, unde reprezentanții masculinității îl aprindeau, în vreme ce slujitoarele femei aveau grijă să-l întrețină cum se cuvine. De aici și tradiția ca bărbații să fie cei ce aprind, de obicei, focul. Așa se face că, în ajunul sărbătorii Sfântului Gheorghe, flăcăii aprind prin sate „Focul viu', ritual de purificare deosebit de important, cu încărcătură magică. Și sar peste foc, pentru a fi sănătoși tot anul. Pentru a decurge totul conform tradiției, prima scânteie ce va aprinde vâlvătaia trebuie să sară numai din lemn, iască și paie, fără alte instrumente ajutătoare de aprins. Fumul trebuie îndreptat spre grajdurile cu vite, spre grădini, pentru a alunga spiritele rele, strigoii și bolile. Cei ce iau parte la ritual vor fi feriți de rele, de farmece, vor fi sănătoși și sprinteni tot anul, dacă sar peste focul magic. Se mai crede că, dacă focul se stinge, e semn rău. Prin urmare, femeile trebuie să fie foarte atente să păstreze flacăra vie. Pe vremuri, păstorii obișnuiau să dea petreceri în jurul focului, unde împărțeau celor prezenți caș, lapte proaspăt și plăcinte cu brânză.

Ce aduce noaptea

Potrivit credințelor pupulare, în noaptea dinaintea Sfântului Gheorghe, se adună câte 12 vrăjitoare și strigoaice la hotare și se bat între ele. Învingătoarele primesc ploaia binefăcătoare pentru recolte, semn de belșug. Acestea își leagă săculeți la picioare, ca să fure laptele vitelor. Cine stă treaz în această noapte, va auzi strigoaicele cântând. Tot după lăsarea serii, bărbații nu trebuie să iasă din casă cu capul descoperit, ca să nu cadă pradă farmecelor. Pentru a nu avea de-a face cu răutatea lor, oamenii fac mult zgomot, cântă din bucium, din fluier, lovesc oale sau bat clopotele. Așa se spune că le-ar speria și le-ar alunga din preajmă. Dacă poți, plimbă-te desculță, în zorii zilei de Sângiorz, prin iarba înrourată, înainte de răsăritul soarelui. Vei avea parte de sănătate și putere.

Cel ce se urzică de Sângiorz va fi sănătos și voinic tot anul.

Dacă faci așa, e de bine!

Pentru a fi sănătoși, oamenii se scaldă de Sângiorz într-o apă curgătoare. Ca să miroase frumos, să fie frumoase și iubite, fetele seamănă busuioc de Sângiorz și țin înainte semințele în gură. Ca să nu te ajungă farmecele și să ai viață lungă, cântărește-te de dimineață, pe nemâncate. Dacă e rouă sau ceață în zorii zilei, anul va fi bogat.

Sursa foto: Flickr.com