Ce se face de Paști, după Înviere, potrivit superstițioșilor

Ce se face de Paști

Ce se face de Paști? Este întrebarea ignoranților, a celor care nu au nimic de-a face cu credința creștină. Pentru ei, superstițiile sunt mai importante. Cea mai frumoasă sărbătoare religioasă a primăverii este garnisită cu multe obiceiuri care nu au nimic de-a face cu credința. Tu pe care le ții?

Sfânta Sărbătoare a Învierii este poate cea mai importantă în calendarul creștin. Sfintele Paști reprezintă un moment religios de prim rang, însă oamenii i-au adăugat conotații diverse, împletind ritualuri și credințe străvechi. Așadar, ce se face de Paști?

Tradiții sau superstiții de Paști?

În noaptea de sâmbătă spre duminică se comemorează Învierea. Toată lumea merge la biserică pentru a participa la slujba specifică şi pentru a lua lumină. Gospodinele aranjează din vreme, în funcţie de regiune, într-un coşuleţ, tot ce doresc să fie sfinţit din bucatele pregătite: păşti, ouă încondeiate, o bucăţică de slănină, brânză, unt, hrean, iarbă mare, usturoi, mac, odolean, sare, leuştean, tamâie, busuioc şi o lumânare. La sfârşitul slujbei, în zori, preotul împarte Sfintele Paşti. Adică pâine sfinţită, stropită cu vin şi aghiazmă.

La întoarcerea acasă, credincioşii gustă mai întâi ouă şi pască sfinţite. Lumânarea de Înviere este simbolul biruinţei vieţii asupra morţii şi se păstrează din an în an, ba chiar şi câte 7 ani. Când grindina amenință sau omul e la ananghie, aprinde această lumânare și tămâie, pentru a scăpa de rele. Unii spun că, dacă-ți pui o doință la miezul nopții, aceasta se va împlini. În dimineaţa primei zile de Paşti, să te speli pe faţă cu apă dintr-un vas în care ai pus dinainte un ou roşu şi un ban, să fii sănătoasă și bogată. Când vin de la biserică, băieții şi fetele trebuie să se uite în fântână, ca sa fie frumoşi şi doriţi ca apa.

Ce se face de Paști

În prima zi de Paşti, există obiceiul de a se purta haine noi. Atât în semn de respect pentru sărbătoare, cât şi pentru că semnificã primenirea trupului şi a sufletului. Masa din această zi este un prilej de reunire a familiei. De la ospăţ sunt nelipsite ouăle roşii, caşul de oaie, salata cu ceapă verde şi ridichi, drobul şi friptura de miel, pasca umplută cu brânză, smântână sau, mai nou, cu ciocolată.

Prin Învierea Domnului, poporul crede că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în Iad şi deschis ramâne până la Duminica Tomei. Se mai spune că cine moare în ziua de Paşti, acela merge în Rai, oricâte păcate ar fi făcut în viaţă. În prima zi de Paşti e obligatoriu să ai haine noi. Se mai spune că cine moare de Paşti merge în Rai, oricâte păcate ar fi făcut.

Când te întorci de la Înviere, mai întâi să pui mâna pe clanţa uşii sau pe orice bucată de fier rece, zicând: “Cum nu năduşeşte fierul rece, aşa să nu năduşească mâinile mele tot anul la lucru”. Toţi cei ce se află departe de casă în ziua de Paşti trebuie să mănânce, în loc de anafură, muguri de salcie sau de măr.

E bine ca fetele să aibă un ou roșu în sân la slujba de Înviere, ca să fie frumoase și să aibă pețitori. Se spune că cei ce ciocnesc ouă de Paști se revăd pe lumea cealaltă. Cojile ouălor sfinţite se păstrează, pentru a afuma cu ele bolnavii, deochiaţii, pe cei speriaţi. Oasele de miel de la masa de Paști trebuie îngropate sub un măr, nicidecum date la câini sau aruncate.

Sursa foto: 123rf.com

Loading...