Ce să (nu) mănânci când ai diabet!

Ce să (nu) mănânci când ai diabet!

Ce presupune o alimentaţie corectă în diabet, ce produse se pot consuma cu şi fără restricţii ne explică Dr. Ciprian Constantin, Şeful Departamentului de Nutriţie şi Diabet, al Spitalului Militar Central 'Carol Davila'. Medicul face însă mențiunea că informaţiile sunt doar orientative, iar recomandarea finală se realizează în funcţie de pacient.

Menţinerea stării de sănătate şi totodată îmbunătăţirea acesteia, în cazul persoanelor care suferă de diabet zaharat şi nu numai, presupune cunoaşterea şi aplicarea unor principii clare de terapie medicală nutriţională, prin alegerea unor alimente de bună calitate şi de înaltă valoare nutritivă.

În general, o alimentaţie sănătoasă trebuie să includă: trei mese principale bazate pe produse care să conţină glucide complexe, legume şi fructe din belşug (cinci porţii variate pe zi), cantităţi moderate de lactate şi produse lactate (de preferat sărace în grăsimi, dar nu sub 1,5 %, deoarece cele cu 0,1 % conţin mult amidon), cantităţi moderate de alimente care sunt surse de proteine, cantităţi scăzute de alimente bogate în grăsimi şi/sau zahăr, dar şi alegerea unor produse de bună calitate, cu un conţinut clar afişat pe etichete.

Fiecare persoană cu diabet ar trebui să aibă o dietă individualizată, în care să se ţină cont de preferinţele culinare ale acesteia, de resursele financiare sau de obiceiurile personale.

Alimentele permise

Produsele care pot fi consumate în cantităţi rezonabile, moderate, necântărite de către pacientul cu diabet zaharat sunt acelea cu un conţinut mic în carbohidraţi. Acestea pot aduce însă un supliment caloric semnificativ, consumate în cantitate mare, iar o dietă care să ducă la scăderea în greutate (în cazul pacientului cu diabet zaharat tip 2) va fi sortită eşecului.

Exemplele menţionează cantităţile în glucide ale alimentelor (gram glucide/100g produs):

LEGUME CANTITATEA DE GLUCIDE

(g glucide/100g produs), observaţii

Lobodă, urzică 1,5
Napi, spanac, dovlecei, ridichi, castraveţi, andive 2
Ardei gras verde, praz, conopidă, anghinare, vinete 3
Roşii, gulii, ţelină, salată, varză 4
Ciuperci, fasole verde, dovleac crud 5
Ceapă 6 (folosită în cantităţi mici, la gătit)
Ardei gras, gogoşar 7 (folosite în cantităţi mici, la gătit)
Morcov, pătrunjel rădăcină 8 (folosite în cantităţi mici la gătit)
Sfeclă roşie 9 (salata ar trebui estimată 100-200g)

Carnea nu conţine glucide (însă produsele din carne e posibil să aibă glucide adăugate într-o cantitate mică!) şi poate fi consumată fără a fi luată în calcul pentru raţia de glucide. Totuşi, trebuie estimată cu atenţie, deoarece are calorii şi grăsimi saturate. De asemenea, uleiurile, margarina şi untul nu conţin glucide, însă au o cantitate însemnată de calorii.

Sucurile, chiar şi fără zahăr adăugat, au zahăr (fructoza) din fructul folosit. Băuturile răcoritoare pentru îndulcirea carora se folosesc unii îndulcitori pot fi permise în dietă.

Produse pentru care nu se monitorizează conţinutul în glucide, dar au un conţinut însemnat de calorii:

Carne slabă: vită, oaie, porc, viţel, pui, curcă
Găină, raţă, organe (ficat, rinichi, inimă, limbă, etc.)
Peşte slab: calcan, crap, ton, lipan, lin, ştiucă, şalău, biban, morun, platică, hering, etc.
Ouă (găină)
Margarină, unt, ulei, maioneză

Alimentele contraindicate

Este important ca cei care suferă de diabet zaharat să evite alimentele cu conţinut mare de glucide, ca: prăjituri, dulceaţă, siropuri, băuturi răcoritoare cu zahăr, produse de patiserie, fructe confiate sau cu un conţinut mare de glucide (banană, struguri dulci, etc.).

Unele dulciuri – indicate fiind de către producător ca 'pentru pacientul cu diabet zaharat' (cele fără zahăr adăugat) – au cantităţi mari de hidraţi din fructe (gem/magiun/dulceaţă dietetică) şi ar trebui să aibă afişată cantitatea exactă.

Ce e parţial permis!

Alimentele partial premise' sunt cele care ar trebui cântărite pentru a se cuantifica conţinutul în glucide al dietei. Cantităţile recomandate variază, pentru a se putea face o restricţie calorică ce permite obţinerea, iar apoi menţinerea unei greutăţi normale şi, în acelaşi timp, pentru un control glicemic, în atingerea rezultatului recomandat pentru fiecare pacient, ţinând cont de vârstă, de speranţa de viaţă, de complicaţii, afecţiuni asociate, etc.

(în medie 50% HIDRAŢI) – Pâine albă, intermediară, graham, mămăligă pripită (400g mamaligă la 100g pâine)
(în medie 20% HIDRAŢI) – Cartofi, orez, griş, paste făinoase, fasole boabe (cântărite, fierte)
(în medie 5% HIDRAŢI) – Lactate (lapte, iaurt, sana, chefir, caş, urdă, brânză proaspătă de vaci)
(în medie 10% HIDRAŢI) Fructe si unele legume

Exemple de fructe care pot fi consumate într-o cantitate limitată (300-600g/zi) sunt în tabelul alăturat. Cantităţile de glucide pentru 100g produs sunt variabile, deoarece fructele cu cât sunt mai coapte, cu atât au o cantitate mai mare de glucide (fructoză) acumulată.

FRUCTE CANTITATEA DE GLUCIDE

(g glucide/100g produs), observaţii

Pepene verde, căpşune, fragi, avogado 7
Pepene galben, grapefruit, lămâi 8
Corcoduşe, cireşe de mai 10
Mandarine, caise, piersici, kiwi 11
Ananas, zmeură, portocale, mure, afine 12

Cantitatea optimă presupune echilibru

Alimentele ar trebui alese astfel încât să poată fi alcătuit un meniu zilnic care să ţină cont de preferinţele pacientului şi de particularităţile clinice ale acestuia. Ar trebui luat în calcul necesarul caloric, iar cantităţile trebuie adaptate având în alimentaţie toate principiile nutritive (micronutrienţi, antioxidanţi, fibre etc.), dar în acelaşi timp să se poată intervene şi asupra greutăţii, dacă este cazul. Oricum, dieta va fi echilibrată, variată şi moderată.

Atenţie!

Cifrele menţionate sunt orientative, având în vedere provenienţa alimentelor. Citirea etichetelor produselor poate orienta asupra conţinutului real în glucide al alimentului.

Dr. Ciprian Constantin

Dr. Ciprian Constantin – Şef Departament Nutriţie şi Diabet – Spitalul Militar Central 'Carol Davila').

Credit foto: Flickr.com