Ce (nu) trebuie să conțină apa plată pentru bebeluși

ce conține trusoul nou-născutului

Pe piață sunt deja o mulțime de branduri de apă plată pe al căror ambalaj este specificat clar că aceasta este numai bună pentru consumul bebelușilor. Așa să fie, oare? Tu știi ce trebuie să nu conțină apa pe care i-o dai bebelușului tău?

Apa reprezintă circa 75% din masa corporală a unui sugar, 60% din cea a unui adult şi 50% din cea a unei persoane în varstă. Din această cauză, sugarii au nevoie de 3 ori mai multă apă decât adulţii, raportat la greutatea lor. Necesarul zilnic este de cca. 120 ml/kg corp. În acest sens, apele minerale naturale plate (necarbogazoase) cu mineralizaţie scăzută (oligominerale) reprezintă alegerea optimă, conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 978/2006. Unele dintre aceste ape minerale naturale sunt atestate clinic de către Societatea Română de Pediatrie, de către Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Alfred Rusescu' sau se autorecomandă, precizând pe etichetă mențiunea 'recomandată pentru prepararea hranei sugarilor', se arată într-un comunicat dat publicității de Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România).

La ce trebuie să fii atentă când citești eticheta de pe sticla de apă plată pe care o cumperi pentru bebelușul tău

Potrivit aceluiași comunicat APC, apa destinată hidratării și pregătirii hranei bebelușilor trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

– să fie slab mineralizată – conţinutul de săruri minerale, calculat ca reziduu fix total, nu este mai mare de 500 mg/l;

– să aibă un conţinut de sodiu este mai mic de 20 mg/l;

– să aibă un conținut de nitrați este mai mic de 50 mg/l;

– conţinutul în fluoruri să fie mai mic de 1,5 mg/l. Apele potabile cu un conținut de fluoruri mai mare de 1,5 mg/litru nu sunt recomandate pentru consumul regulat al sugarilor şi copiilor sub 7 ani.

Atenție la cantitatea de nitrați!

O atenție deosebită trebuie acordată conținutului de nitrați din apa folosită pentru hidratarea și pregătirea hranei bebelușilor. Conform unui studiu realizat în anul 2012 de către o echipă de medici din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, în perioada 1997 – 2005 s-au înregistrat la nivel național 3314 cazuri de methemoglobinemie, boală cunoscută și sub denumirea de boala albastră a noilor născuți, care este de fapt o intoxicație acută cu nitrați. Din fericire, pentru anul 2011 s-au raportat la nivel național numai 84 de cazuri, din care 60% provin din regiunea nord-est a țării. Concentrații mari de nitrați în apa de băut se înregistrează în județele Dolj, Mehedinți și Botoșani, unde în 75% din fântâni se înregistrează un nivel ridicat de nitrați, peste limita admisă de 50 mg/l. În același studiu se atrage atenția ca în cazul sugarilor hrăniți artificial în primele 12 luni de viață, adică cu lapte praf, probabilitatea apariției bolii albastre crește, datorită faptului că la sugarii hrăniți artificial se dezvoltă o aciditate gastrică scăzută, situație ce permite dezvoltarea bacteriilor nitrat-reducătoare care convertesc nitrații în nitriți. În concluzie, toxicitatea nitraților este determinată de transformarea acestora în nitriți, aceștia favorizând apariția methemoglobinei (Methemoglobina rezultată în urma oxidării fierului feros al hemoglobinei la fier feric, nu poate lega oxigenul și determină astfel scăderea oxigenării țesuturilor. Clinic se evidențiază prin cianoza ciocolatie, dispnee, anxietate, palpitații, confuzie), care la concentrații de 80% generează asfixierea și moartea sugarului.