Ce medicamente se folosesc în România pentru tratarea Covid-19? Nelu Tătaru spune că fiecare bolnav are propria schemă de tratament

ce medicamente se folosesc in Romania pentru tratarea covid-19

Sunt mai multe medicamente care se folosesc în combaterea coronavirusului în România. Tratamentul se aplică și în funcție de stadiul bolii, și în funcție de simptomatologie, a explicat ministrul sănătății, Nelu Tătaru, marți seara.

„Noi nu trebuie să uităm că lucrăm cu un tratament nespecific, off-label, nu avem un tratament specific pentru această infecție, ne adaptăm simptomatologiei și evoluției în timp', a explicat Nelu Tătaru la Digi24.

El a arătat că toate tratamentele folosite în străinătate, despre care s-a scris în presa străină, se folosesc deja și în România, însă fiecare medic are libertatea de a alege medicamentele pe care le consideră cele mai bune pentru pacienții săi.

Tratamente pentru Covid-19

„De exemplu, sunt asimptomatici cărora nu li se dă nimic; sunt simptome ușoare la care merge cu un paracetamol, dar sunt și, în funcție de simptomatologie, tratamente care includ antivirale care se folosesc în HIV, medicamente – hidroxoclorochina – care se folosește în tot ce înseamnă malarie, care se folosesc în poliartrita reumatoidă.

Sunt antibiotice, cu scop de imunomodulatoare pe care le folosim, că-i azitromicina, că este claritomicina, că avem tucilizumab, care este un imunomodulator, că avem ce folosesc cei din Statele Unite, remdesivir, care a ajuns în țară și care este în acest moment medicament folosit în clinicile noastre, favipiravirul, care se folosește foarte mult în Rusia sau în țările sud-est asiatice, le avem.

Ele rămâne să fie adaptate și adoptate de fiecare clinică în parte, în funcție de necesitate. Este libertatea fiecărui profesionist', a spus ministrul Sănătății.

„Se vorbea foarte mult săptămâna trecută de anticoagulante. Se folosesc demult. Când am observat în Statele Unite că se discuta foarte mult de corticoterapie, s-a folosit, că a fost dexametazonă…; când s-a discutat în Franța de anticoagulante, s-a folosit, se folosesc în schemele noastre', a completat Nelu Tătaru.

„Noi obișnuim să spunem că nu este boală, este bolnav. Fiecare bolnav își are tratamentul lui. Eu sunt încrezător și știu că tot ce înseamnă corp medical a făcut tot posibilul pentru fiecare pacient în parte și a beneficiat de tot tratamentul care se făcea la nivel mondial în acest moment', a dat asigurări ministrul Sănătății.

Nelu Tătaru a spus că în cazul unor pacienți s-a ajuns și la circulație extracorporeală, ECMO, foarte mulți dintre pacienții din terapie intensivă au fost pe ventilație mecanică, suportul cardiovascular a existat, însă au fost și pacienți cu anumită patologie conexă sau coexistentă, cu comorbidități, de multe ori la limită.

Două faze ale bolii

„Noi trebuie să fim conștienți că această exprimare a bolii se poate face mai ușor sau mai grav. Sunt două faze. Avem o fază infecțioasă, pe care o întâlnim în toată lumea – nas înfundat, o durere în gât, curg ochii etc. -, dar există și o fază inflamatorie, a reacției organismului nostru împotriva virusului, împotriva țesuturilor infectate.

Vine un moment când reacția noastră este mai brutală și atunci trebuie să intervenim. Este acea perioadă a bolii care poate duce la stările critice, din care foarte mulți conaționali ai noștri nu au scăpat', a spus Nelu Tătaru.

Pentru acești bolnavi, aflați în stare critică, se va folosi în curând și în România prelevarea de plasmă de la pacienții care au trecut prin infecția cu coronavirus, care au teste negative și care au anticorpi în acea plasmă. Acest aport de plasmă hiperimună, cu anticorpi, ajută oarecum la lupta cu virusul.

Cazurile asimptomatice, cazate în spații-tampon

Cazurile asimptomatice de pacienți cu Covid-19 sau cu simptome ușoare vor fi cazate în spațiile-tampon, sub o supraveghere medicală, cum e spațiul deschis de curând în afara Bucureștiului. Acolo sunt 365 de paturi și personal medical care asistă, măcar până la primul test negativ al pacientului. Soluția a fost găsită pentru a nu-i trimite direct acasă, mai ales dacă era vorba de familii numeroase sau familii cu vârstnici sau efectiv despre pacienți care nu aveau unde merge acasă, a menționat ministrul.

„Noi n-am avut probleme de locuri în spitale, nici în terapie intensivă. N-am trecut de un 300 – 300 și ceva în terapie intensivă, n-am avut acele sufocări pe care le-ați văzut în Italia, Spania, n-am avut lupta pentru aparatele de ventilație, unde trebuia făcut un triaj pentru cine intră la ventilator.

N-am ajuns în acele momente și țin să-i felicit pe toți colegii mei, care au luptat exemplar, plecând de la cei de pe Ambulanță, de la cei care au fost acasă să-i vadă, să le recolteze, până la cei de la primiri urgențe și în secțiile de boli infecțioase și terapie intensivă', a spus ministrul sănătății, Nelu Tătaru.

Ar putea produce România un vaccin?

Întrebat dacă România poate produce un vaccin împotriva coronavirusului, Nelu Tătaru a spus că după stabilizarea virusului, „putem să ne gândim să cercetăm'.
În prezent, s-a început în mai multe țări testarea unor vaccinuri, dar trebuie văzute efectele, va mai dura cel puțin șase luni, astfel că trebuie să ne obișnuim să trăim încă cel puțin un an cu virusul.

În ceea ce privește o producție locală, eforturile se îndreaptă către Institutul Cantacuzino, deocamdată pentru a putea relua producția locală de vaccin antigripal tetravalent.
„Am vizitat Institutul Cantacuzino, unde în acest moment ne pregătim să producem – şi anul viitor vom re-produce – vaccinul antigripal tetravalent, iar în condiţiile în care stabilizăm şi acest virus, putem să ne gândim să începem să cercetăm şi un vaccin împotriva coronavirusului', a declarat Nelu Tătaru.

El a precizat însă că vaccinul antigripal nu are efecte împotriva coronavirusului și e posibil, de exemplu, ca la toamnă să ne confruntăm concomitent cu o epidemie de coronavirus și una de gripă. Tocmai de aceea, ministrul sfătuiește cu tărie ca persoanele vulnerabile să îşi facă vaccinul antigripal. Deja anul acesta a fost făcut comandă de 3 milioane de doze.

„O să trebuiască să gestionăm ambele, şi epidemia de gripă, şi epidemia de coronavirus. Pentru gripă avem vaccinuri. Îndemn, cum am îndemnat în fiecare an, persoanele cu risc să se vaccineze.

Avem un moment în care putem gestiona o epidemie de gripă. Avem un moment în care gestionăm mai greu o epidemie de coronavirus, dar noi trebuie să gândim că există, dincolo de gripă şi epidemia sau pandemia de coronavirus, şi o patologie a bolilor cronice.

De aceea am şi păstrat spitalele judeţene pentru patologie non- Covid. Nu trebuie să ne axăm să ne ducă prima intenţie doar pe gripă sau pe coronavirus. Gestionăm o patologie largă. Avem bolnavi cu boli cronice, care în contextul acestor două patologii, sunt persoane vulnerabile', a atras atenția Nelu Tătaru.

Vezi și Noul protocol de tratament pentru bolnavii de Covid-19 de la Spitalul Victor Babeş din Timişoara

Citește și: