Studiul a fost realizat de UNICEF România în parteneriat cu Asociația HoltIs, Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună, Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step by Step, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți.

Autorii atrag însă atenția că procentele atât de ridicate pot fi explicate și prin faptul că datele au fost colectate de la copii, părinți și profesori care au acces la mediul online și a favorizat, astfel, completarea chestionarelor de către respondenții cu acces la astfel de resurse, arată Curs de Guvernare.

Cei mai afectați copii de lipsa dispozitivelor sunt cei din mediul rural, din familii care întâmpină dificultăți financiare, precum și cei din comunități în care accesul la internet este deficitar.

Statistici privind cursurile în timpul epidemiei:

• chiar dacă 91% au declarat că au acces la internet, doar 63% dintre elevi au declarat că au participat la cursuri online

• majoritatea cursurilor au fost organizate la materiile matematică, limba română, limbi străine

• 74% dintre respondenți au declarat că au organizat cursuri online cu elevii

• nu au putut fi organizate cursuri la fizică și tehnologie (în cazul școlilor profesionale sau liceelor tehnologice)

Principalele motive pentru care elevii spun că nu au participat la cursuri online:

• neorganizarea acestora de către cadrele didactice (50%)

• dificultăți în utilizarea platformei online (13%)

• lipsa accesului la internet (10%)

• lipsa de atractivitate a cursurilor online (8%)

• implicarea elevilor din mediul rural în muncile casnice

• imposibilitatea accesării anumitor resurse online.

Ce spun cadrele didactice:

• au nevoie să-și îmbunătățească acele competențele digitale necesare pentru a putea produce conținut online și a organiza cursurile

• au acces redus la resurse educaționale digitale.

Ca sa folosesti corect limba romana, vezi cum este corect, voiam sau vroiam!

Vezi și Ministerul Educației: Prezența elevilor și profesorilor la cursurile online va fi monitorizată

Citește și: