Cât de ”păcătoasă” este criza de colecist! Simptome și complicații

Cât de ”păcătoasă” este criza de colecist! Simptome și complicații

Litiaza veziculară (pietrele la colecist, denumit și veziculă biliară sau „fiere') este o afecțiune frecventă. Această suferință e întâlnită la 10-20% dintre persoanele cu vârste între 20 și 40 de ani și la peste 20% dintre cei care au depășit 40 de ani. În ultimele două decenii, s-au înregistrat progrese importante în diagnosticul și tratamentul colecistului plin de pietricele. Este una dintre afecțiunile care se diagnostichează extrem de ușor, printr-o simplă ecografie. Litiaza veziculară se rezolvă numai pe cale chirurgicală, prin laparoscopie, o metodă minim invazivă ce se practică în detrimentul celei clasice. 

Citește și: Cancerul de ficat ar putea fi depistat în viitor cu un simplu test de sânge

Simptomele cele mai frecvente sunt durerile abdominale, sub formă de crize de intensitate diferită. Acestea sunt declanșate de alimente cu conținut mare de grăsimi (tocătură, ou, carne grasă, smântână). Crizele sunt însoțite și de alte semne (greață, vărsături biliare). Durata lor e de ordinul orelor și se liniștesc cu anumite medicamente; uneori pot să treacă luni sau ani până la următoarea criză. În unele cazuri, litiaza veziculară nu se manifestă în nici un fel, nu supără deloc, este descoperită întâmplător la ecografie. Și atunci, cei suferind de litiază preferă să nu se opereze dacă nu au o simptomatologie dureroasă. Însă puțini știu că-și asumă un risc enorm.

Complicațiile litiazei din colecist pot fi mortale

Principalele complicații ale litiazei veziculare, care impun intervenție chirurgicală:

  • Migrarea pietrelor din colecist. Ele pot migra până la ieșirea din colecist, împiedicând astfel complet funcționarea lui, generând ceea ce se cheamă hidrops vezicular. Pietrele mai pot migra în canalul biliar principal (denumit și coledoc) și pot astfel determina icter mecanic (îngălbenirea pielii prin vărsarea bilei în sânge), sau pot să se impacteze la ieșirea din canalul biliar principal, spre duoden (unde acesta se unește cu canalul pancreatic) și atunci se declanșează pancreatita de origine biliară. Într-un procent mai mic, pietrele pot să-și facă drum din colecist spre alte organe din vecinătate (duoden sau colon transvers), producând o comunicare anormală între două organe învecinate.
  • Complicații infecțioase, respectiv forme diverse de colecistite acute, mergând până la puroi în colecist sau chiar constituirea de peritonite.
  • Complicații degenerative, respectiv cancerul de colecist. Dovada că prezența pietrelor (timp de zeci de ani însă) a generat cancerul veziculei biliare este dată de faptul că acest tip de cancer nu se întâlnește la pacienții fără pietre la colecist.

Prin urmare, beneficiile intervenției chirurgicale sunt chiar dispariția crizelor de durere abdominală (împreună cu toate celelalte simptome de boală) și evitarea apariției complicațiilor care sunt frecvente și grave, uneori mortale.

Operația laparoscopică e cea mai bună cale

Metoda laparoscopică presupune patru mici incizii de 5 și de 10 mm., sau chiar o singură incizie ombilicală de 3-4 cm., dacă este disponibil instrumentar de minilaparoscopie, având un efect atât funcțional cât și estetic foarte important pentru pacient. Meritul abordului laparoscopic este că a îndepărtat multe dintre suferințele celor operați. Datorită acestei metode chirurgicale, operația este mai ușor de suportat pentru pacient, cu o durată de spitalizare scurtă, în medie de una sau 2 zile, cu cicatrici minuscule și fără disconfort dureros după operație.Colecistectomia laparoscopică se practică sub anestezie generală.

Citește și: