Castreveții sunt originari din India, dovezile atestând prezența lor în vestul Asiei în urmă cu 3000 de ani. Ei au fost aduși în Europa în vremea romanilor, astăzi cultivându-se peste tot în lume. Efectul depurativ al castraveților era cunoscut încă din vremea romanilor, care nu-i foloseau doar ca aliment, ci și ca medicament. Ei apelau la sucul de castraveți în tratarea gutei, datorită proprietăților sale de dizolvant al acidului uric. Astăzi, sucul de castraveți este utilizat mai ales în cosmetică sau în curele de slăbire, fiind apreciat pentru calitățile sale de reglator al tranzitului intestinal și de stimulator al procesului de eliminare a apei reținute în țesuturi. Sucul se poate obține prin introducerea castraveților curățați într-un storcător electric sau prin darea lor pe răzătoare. Cum gustul acestui suc este destul de fad, se poate combina cu suc de alte fructe sau legume (mere, struguri, roșii, morcovi).

Castraveții au puține calorii

Spre deosebire de alte legume, castraveții nu au un conținut nutritiv prea bogat (doar 0,2 g potasiu, 0,012 g magneziu, 0,024 g fosfor, 0,02 g calciu, 0,4 mg fier). Însă, acest lucru nu îi împiedică să rămână pe lista alimentelor de mulți consumatori de salate și crudități. Unul dintre motivele pentru care sunt preferați, mai ales de reprezentantele sexului feminin, este că au puține calorii (doar 14 kcal la 100 g) și un conținut foarte ridicat de apă (95%). În stare crudă, castraveții sunt o sursă considerabilă de vitame C, A, K și B6. Prin murare, ierd o parte din aceste proprietăți, căpătând în schimb o valoare nutritivă mai mare.

În cazul celor care au probleme cu bila sau suferă de sindromul colonului iritabil nu se recomandă consumul castraveților cu tot cu coajă.

Credit foto: Flickr