Cascade din România. Topul celor mai impresionante cascade din țară

Cascade din România. Topul celor mai impresionante cascade din țară

Cascadele din România sunt printre cele mai impresionante creații ale naturii, cu a lor cădere spectaculoasă de apă îţi încântă privirea şi te poartă într-o lume de vis. Aceste frumuseţi ale naturii diferă după formă şi mărime, fiind în continuă formare.

Incredibil de frumoasă, ţara noastră este locul în care veţi putea admira cele mai frumoase și impresionante cascade, cascade cunoscute în lume, cum este cascada Bigăr, sau cascade mai puţin cunoscute, descoperite pe văi și pe cursurile râurilor.

Cascadele din România au fost de multe ori incluse în topuri internaționale, fapt ce le-a făcut cunoscute în întreaga lume datorită frumuseții aparte.

Fluxurile de apă cizelează mii de ani rocile schimbând încontinuu aspectul cascadelor.

Cuibărite în mijloc de natură, indiferent de dimensiunea, spectaculozitatea sau de popularitatea lor, cascadele noastre vă vor bucura cu siguranţă privirea.

Oricine ajunge să le vadă, măcar o dată în viață, va rămâne profund impresionat de priveliștea pe care o oferă o cădere naturală de apă.

Mai jos îți prezentăm care sunt cele mai frumoase și spectaculoase cascade din România:

 

Cascada Bigăr


Cascada Bigăr, cu siguranță una dintre cele mai frumoase din România, face parte din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița (176,60 hectare), din județul Caraș-Severin. Aici este și locul de trecere prin țara noastră a Paralelei 45. Cascadă Bigăr se află în Valea Minisului, la jumătatea distanței dintre localitățile Anina și Bozovici, pe DN57B.

Site-ul The World Geography a alcătuit în anul 2013 o listă cu cele mai impresionante cascade din lume. Pe primul loc se află Cascada Bigăr din Caraș-Severin.

Amenajarea cascadei Bigăr a pornit de la inițiativa angajaților din fabrica Coca‑Cola HBC Timișoara, care au remarcat potențialul turistic al zonei și și-au dorit ca accesul la baza cascadei să fie mai ușor și sigur.

După amenajare, pe 26 mai 2017, cascada Bigăr și-a deschis oficial porțile pentru turiștii pasionați de frumos și natură.

Aceste lucrari au vizat dezvoltarea unui traseu turistic coerent, începând cu accesul în zona cascadei Bigăr și continuând cu restul obiectivelor turistice din apropierea sa.

Printre principalele lucrări de reabilitare aduse zonei se numară:

  • amenajarea unui traseu pietonal între parcare și intrarea în Parcul Național, de-a lungul DN 57B;
  • amenajarea unui drum de acces de la intrarea în Parc și construcția unei platforme care facilitează accesul la baza cascadei;
  • amenajarea unor spații și poteci între cascada și izvor, cât și realizarea unei treceri către Grota Bigăr, aflată în apropierea cascadei;
  • dotarea zonei cu panouri informative, pubele ecologice, marcaje de atenționare și locuri de repaus.

Cascada Bigăr - cea mai spectaculoasă cascadă din România

Din București până la Cascada Bigăr sunt circa 452 de kilometri

Din dreptul cascadei Bigăr se intră în rezervația naturală. Cascada se află la câțiva metri distanță de șosea. Aici există și un loc de popas pentru turiști.

Izvorul Bigăr (cunoscut și sub denumirea de Izbucul Bigăr) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN, situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Bozovici.

Rezervația naturală a fost înființată în anul 1982 și declarată arie protejată prin lege. Aria naturală se întinde pe o suprafață de 176,60 hectare și este inclusă în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Rezervația reprezintă o zonă colinară, cu izvoare, chei, abrupturi calcaroase, văi, lapiezuri, doline, ponoare, peșteri, avene, poiene și pajiști; cu o faună alcătuită din mamifere (urs brun, râs, lup, vulpe), păsări, reptile, broaște și pești; și o floră (nuc comun, alun turcesc, ghimpe, bujor bănățean) specifice grupări montane a Munților Banatului.

Izbucul Bigăr este un izvor puternic (de unde termenul izbuc), alimentat de un curs de apă subteran ce străbate peștera cu același nume din Munții Aninei.

După circa 200m, apa izvorului (bogată în calcar) se varsă în râul Miniș de pe un prag stâncos, formând o cascadă de tuf calcaros, ce poartă numele de Cascada Bigăr.

Poți înainta, pe jos, circa 10 minute pentru a vedea de unde izvorăște apa-Peștera Bigăr.

Apa este bogată în calcar și se varsă în răul Miniș de pe un prag stâncos de circa 8 metri înălțime, acoperit cu mușchi, formând celebra noastră cascadă. Apa iese de sub o stâncă ce are o înălțime de peste 50 de metri. Iarna, țurțurii de gheață ai cascadei formează un adevărat Palat de Cleștar.

Cascada este extrem de frumoasă, la fel ca și celelalte obiective pe care le puteți vizită în zonă.

Legenda Cascadei Bigăr – Povestea celor doi îndrăgostiți

O familie de țărani de pe Valea Almajului ce nu au putut să aibă urmași au aflat de la o vrăjitoare, în vis, că dacă femeia va bea apa de la izvorul dintre cele două lumi, de sub stâncă, va avea un copil.

Vrăjitoarea le-a spus că dacă vor avea o fată să nu o lase să se îndrăgostească că își va găsi moartea. Femeia a născut o fată care s-a îndrăgostit de un băiat pe nume Bigăr.

Tatăl ei a închis-o în grota de pe munte pentru a o ține departe de blestem.

Suferințele fetei au înduplecat-o pe vrăjitoarea ce trăia în Tărâmul Regăsirii Dorului să viziteze fata în grotă și să îi transforme părul într-o cascadă pe care au început că cadă lacrimile ei.

Tânărul Bigăr s-a aruncat în apă, iar tânăra a murit odată cu acesta. Cei doi s-au reîntâlnit pe cealaltă lume, acolo unde și-au putut împlini povestea lor de dragoste.

Citește mai multe detalii despre Cascada Bigăr aici.

 

Cascada Cailor


Cascada Cailor este una dintre cele mai frumoase cascade din România și este situată în apropiere de stațiunea turistică Borșa, în partea de Nord-Est a Munților Rodnei.

Este o destinaţie foarte populară, anual mii de turişti din toate colţurile ţării şi din străinătate vin să vadă una dintre cele mai maiestuoase cascade din Carpaţi.

Apa rezultată din topirea zăpezii şi din ploi se adună într-un circ glaciar şi de acolo de pe versantul abrupt și calcaros al Rezervaţiei Piatra Rea, numit ˝Podul Cailor˝, se prăvăleşte în jos formând cascada în mai multe trepte cu căderi succesive de 40 m apoi 20 m si din nou 40 m.

Se află la altitudinea de 1300 m, iar căderea de apă este de 90 metri. Cascada este accesibilă din mai multe direcții, dinspre Borșa-Complex cu telescaunul, sau pe jos, sau dinspre zonele mai înalte ale Munților Rodnei.

Cascada Cailor din România

Legenda Cascadei Cailor

Cascada Cailor este locul unde caii și-au pierdut aripile.

Conform legendei, Muntele Piatra Rea datorită păşunilor sale întinse era locul preferat al localnicilor pentru a ţine din primăvară până în toamnă „stavele” (hergheliile) de cai. Insă acest rai al cailor nu era chiar aşa de liniştit. Din când în când ursul incerca să îşi găsească o pradă uşoară din zecile sau chiar sutele de cai de pe munte. Însă într-un loc deschis şansele ursului erau slabe.

Aşa că ursul de obicei încerca să incolţească cai deasupra prăpăstiilor de la actuala Cascada a Cailor. Aici sărmanele animale nu aveau altă soluţie decât să se arunce în hău, astfel ursul având câştig de cauză.

Într-o noapte întunecată, fără vizibilitate şi cu o furtună de proporţii, ursul a venit din nou să îşi aleagă o pradă. Speriaţi de fulgere şi de atacul neaşteptat al ursului, animalele au luat-o la goana, direct spre prăpastie.

Unii dintre ei au scăpat dar o mulţime de animale au căzut în prăpastie, ursul alegându-se după spusele localnicilor cu vreo 15 cai.

De atunci localnicii marcaţi de eveniment au început să foloseasca numele de Cascada Cailor. Dar nu numai cascada a primit acest nume.

Muntele se numeşte Muntele Cailor, circul glaciar a fost denumit Podul Cailor iar pârăul care se prăvăleşte jos pe abrupturi se numeşte Izvorul Cailor.

De reținut:

Accesul către cascadă se face:

  • dinspre pârtia de schi din stațiunea Borșa cu telescaunul până în partea de sus a pârtiei (17 minute). Telescaunul funcționează în orice anotimp. Drumul se continuă pe jos circa 30 de minute până la baza cascadei. Telescaunul și pârtia de schi sunt situate în Complexul Turistic Borșa, la 12 km de orașul Borșa. Telescaunul funcționează zilnic între orele 09.00 – 18.00 vara și 09.00-17.00 iarna. Tarif urcare + coborâre adulți: 30 lei/persoană.
  • din centrul stațiunii Borșa se merge drumul forestier marcat cu triunghi roșu (2 – 3h) . Distanța este de circa 8 km, din care 5 km pot fi parcurși cu mașina. Traseul nu este foarte dificil.

Momentul cel mai bun de a vizita cascada este primăvara, deoarece debitul apei crește, iar căderea acesteia devine spectaculoasă.

 

Cascada Urlătoarea


Cascada Urlătoarea din munţii Bucegi este unul dintre cele mai cunoscute şi mai căutate obiective turistice din ţara noastră.

Cascada Urlătoarea este o cascadă formată de pârâul Urlătoarea, în apropierea orașului Bușteni, România, aflată la altitudinea de 1100m, în apropierea traseului turistic care duce din Bușteni spre Platoul Bucegi pe Valea Jepilor. Se poate ajunge și din localitatea Poiana Țapului.

În afara principalei căderi de apă (15 metri), există și alte căderi de apă mai mici, desfășurate pe câteva zeci de metri mai sus, pe cele două pâraie, Urlătoarea Mare și Urlătoarea Mică.

Pe timpul verii cel puţin, sute de turişti români şi străini ajung zilnic la cascadă pentru a se răcori, dar mai ales pentru a fotografia impresionanta cădere de apă, cu un debit puternic şi o înălţime de 15 metri.

Drumul către cascadă este marcat cu bulină roşie şi este considerat cel mai uşor traseu din Bucegi.

Cascada Urlătoarea din România

Pentru a ajunge la Cascada Urlatoarea vă recomand următorul traseu:

  • Din Bușteni, de pe strada Telecabinei, se merge paralel cu valea, până la marginea pădurii.
  • Aici veți vedea indicatoare cu traseele din zonă.
  • Se intră în pădure pe traseul marcat cu punct roșu.

Ca și durată de timp, traseul durează cam 30 de minute, doar dus. Este un drum ușor, accesibil oricui, ce nu necesită echipament deosebit și nici pregătire fizică specială. Se poate parcurge tot timpul anului.

De știut însă, foarte important, că zona este frecventată de urși. De la intrarea în pădure și până la cascadă sunt vreo 4 indicatoare care vă atenționează asupra acestui aspect.

Prin zonă se pot vedea următoarele:

  • în apropiere: Stațiunea Bușteni, Cascada Valea Spumoasă, Poiana Țapului, Valea Jepilor, Castelul Cantacuzino.
  • puțin mai departe: Babele și Sfinxul din Bucegi, Crucea Eroilor, Vârful Omu, Castelul Peleș, Sinaia, Azuga.

Şi, ca majoritatea vârfurilor de munte şi a apelor din Bucegi, şi cascada Urlătoarea are o legendă, o poveste care cunoaşte mici variaţii de la o sursă la alta.

Legenda Cascadei Cailor: Fiica Jepilor şi cei doi ciobănaşi

Prin aceşti munţi, o frumoasă păstoriţă, fiică a Jepilor bătrâni, îşi păştea mioarele în vremuri de mult apuse. Doi fraţi ciobănei se îndrăgostiseră de păstoriţă şi prinseră a o urmări pas cu pas, fără însă a şti unul de dragostea celuilalt.

Într-o zi neguroasă , ciobanii, fără să se vadă unul pe celălalt, au întins braţele spre ciobăniţă. Aceasta, înspăimântată de apariţia ciobanilor, a scos un ţipăt deznădăjduit şi s-a aruncat în gol de pe stânci, prefăcându-se în cascada de argint care cade la infinit, plângându-şi parcă tinereţea. Ciobanii au împietrit pe loc din cauza grozăviei, iar trupurile lor împietrite mai pot fi văzute şi astăzi de-a stânga şi de-a dreapta cascadei.

Oamenii locului au o altă variantă a poveştii, o legendă la fel de tristă care vorbeşte despre o femeie săracă, ce avea doi băieţi. Ajunşi la vârsta însurătorii, întâmplarea face ca ambii să se îndrăgostească de aceeaşi fată, cea mai frumoasă fată a locului. Când au realizat acest lucru, băieţii i-au cerut fetei să-l aleagă pe unul dintre ei.

Neputând să se decidă, fata s-a retras în munţi, iar fraţii s-au certat şi s-au luptat până la moarte, fiecare de mâna celuilalt. Auzind de tragedie, fata s-a aruncat de pe munte, iar în locul în care a căzut a izvorât cascada, al cărui vuiet puternic simbolizează plânsul veşnic al fetei pentru cei doi băieţi.

De asemenea, trupurile celor doi fraţi s-au transformat în munţi – Jepul Mic şi Jepul Mare. Legenda se încheie cu moartea mamei celor doi băieţi, care s-a transformat într-o pădure care a acoperit cei doi munţi, pentru a fi mereu împreună.

 

Cascada Vălul Miresei


Cascada Răchițele numită și Vălul Miresei este situată pe Valea Stanciului, în arealul localității Răchițele din comuna Mărgău, județul Cluj.

Este una dintre cele mai frumoase cascade din România. Căderea de apă este de peste 30 de metri. Pe timp de iarnă peretele stâncos îngheață, fiind un excelent loc de escaladă pe gheață pentru cei pasionați de acest sport.

Vălul Miresei este o cascadă în două trepte de o grandoare şi o sălbaticie aparte, fiind cea mai reprezentativă cascadă din Munţii Apuseni. Se află la o altitudine de 1000 de metri și cele două trepte totalizează o diferenţă de nivel de cca. 30 m.

La baza treptei de sus există o marmită (scobitură) adâncă cu diametrul de 10 m, care asigură dispersia apei, astfel seamănând cu un voal.

Iarna, ca la toate cascadele din România, se formează un perete de gheață și poți practica escalada pe el.

Cascada Vălul Miresei din România

Toate locurile trebuie să aibă și o legendă.

Povestea spune că în vremuri apuse, o mireasă a căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agățat pe stânci. Acolo, nuntașii s-au oprit și au început să plângă, astfel formându-se cascada.

Aceeași comună Mărgău în care găsim cascada ascunde un lucru așa puțin știut: limba gomoțască sau gumuțască. Geamgii din zonă, fiind renumiți pe vremuri, au inventat o limbă care să nu poată fi înțeleasă de alții, iar acum această limbă se știe că este unicul ARGOU RURAL din România. Odată cu trecerea timpului, meseria de geamgiu se pierde la Mărgău, și odată cu ea și limba. Acum mai sunt câteva familii care o pot vorbi.

 

Cascada Beușniței


Aflat la doar 2 ore distanţă de Timişoara, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa este un loc de o frumuseţe deosebită care trebuie vizitat.

Cascadele Beușniței reprezintă un fenomen unic, un adevărat monument al naturii, și un obiectiv de însemnată valoare turistică, geologică si peisagistică

Succesiunea de cascade (din care cea mai mare are peste 5 m înălțime) de pe Râul Beu în amonte de lacul Ochiul Beului formează Cascadele Beușniței.

Aceasta are 15 m, iar în zilele senine, când razele soarelui străbat până la apele învolburate ale râului, cascada pare înconjurată de zeci de curcubeie. Pare o cascadă de pe o insula tropicală, cum vezi doar în filme.

Apa cade peste stânci, printre perne de muşchi, ca o pânză diafană şi acoperă micile grote care se văd în spatele şuviţelor de apă. Când debitele sunt mari, îndeosebi primăvara, efectul fonic este uluitor.

Acestea au luat naștere prin actiunea apei timp de milenii în substratul calcaros. Calcarul dizolvat de apă a fost depus straturi-straturi de-a lungul cursului râului, formând tuful calcaros, rocă moale si permeabilă ce a permis modelarea a nenumărate forme, mini-baraje, ochiuri de apă și cascade succesive.

Cascada Beușniței din România

Ca să ajungi la Cascada Beuşniţa primul reper este localitatea Potoc şi de acolo sunt semne de direcţionare.

De pe şoseaua DN57 (Oraviţa – Moldova Nouă) urmezi indicatorul Sasca Montană.
După câţiva kilometri vei ajunge la o intersecţie mare unde vei urma semnul din stânga către Potoc şi Podul Bei. Drumul asfaltat te va conduce până la Podul Bei, de unde poţi urca cu maşina până la Păstrăvărie pe un drum forestier.

Traseul până la Cascada Beuşniţa este foarte uşor şi nu îţi va lua mai mult de 2 ore de la Podul Bei. Este un traseu pe drum forestier, uşor accesibil şi pentru copii.

Dacă ajungeţi în judeţul Caraş-Severin, în Cheile Nerei nu puteţi să rataţi Ochiul Beiului. Acesta este situat în mijlocul unei frumoase păduri virgine, printre ultimele din Europa, mai exact în Parcul Naţional Cheile Nerei -Beuşniţa, la limita Munţilor Aninei cu Munţii Locvei, un loc unde se aude doar ciripitul păsărelelor şi clipocitul apei.

Cu o suprafaţă de mai puţin de 300 mp şi o adâncime de aproape 4 metri, lacul de provenienţă carstică nu îngheaţă niciodată, nici măcar iarna. Şi asta datorită izvorului care împrospătează mereu apa şi face ca ea să aibă o temperatură constantă de 5-6 grade pe tot parcursul anului. Aici îşi petrec iarna raţele sălbatice, stârcii cenuşii şi alte păsări migratoare, care nu îşi mai continuă călătoria către ţările calde.

Lacul este monument al naturii, de o frumuseţe ireală. Apa cu nuanţe albastru-verzui lasă să se vadă păstrăvii, care înoată pe fundul stâncos al lacului. Ochiul Beiului este oglinda cerului şi a pădurii din jur, semănând cu un ochi mare.

Oglinda lacului îşi schimbă culoarea în timpul zilei şi în funcţie de vreme, de la albastru deschis până la verde închis.

Tradiţia spune că lacul ascunde multe mistere, care sunt alimentate mereu de lacrimile unui bei, de unde şi numele. Se spune că aceste locuri din Banat au fost stăpânite de un paşă, care avea un fiu de o frumuseţe rară, cu ochii albaştri şi expresivi, încât dacă te uitai, pur şi simplu te pierdeai. Acesta obişnuia să meargă la vânătoare în pădurile seculare.

Într-o zi el s-a întâlnit cu o frumoasă fată de cioban, care era cu oile la păscut şi de îndată ce privirile li s-au intersectat, s-au îndrăgostit pe loc unul de celălalt. Se spune că atunci când tatăl beiului a aflat că fiul său iubeşte o fată de valah, a trimis un călău să o omoare.

Tânărul a găsit-o pe fată fără suflare în locul unde acum este izvorul Beuşniţei şi s-a luptat cu călăul pe care în cele din urmă l-a ucis, cu preţul pierderii unui ochi.

Din lacrimile ochiului pierdut s-a format lacul ce-i poartă astăzi numele. Sfârşit de durere, beiul şi-a înfipt jungherul în inimă şi s-a aruncat în lac. Se spune că fata s-a transformat în râu – Beuşniţa, iar din lacrimile şi jertfa beiului a luat fiinţă lacul turcoaz şi cristalin precum ochii şi sufletul lui.

 

Cascada Bâlea


Una dintre cele mai renumite cascade din România, Cascada Bâlea te pune în faţa unui spectacol de o surprinzătoare frumuseţe.

Cascada Bâlea, denumită și Urlătoarea Bâlei, este situată în Munții Făgărașului între vârfurile Moldoveanu și Negoiu, la peste 1200 m altitudine. Este cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de 60 m, și marchează treapta inferioară a circului glaciar Bâlea.

Cascada Bâlea din România

Un spectacol foarte accesibil acum, datorită Transfăgăraşanului – şoseaua de 90 de km care începe din localitatea Cârţisoara şi şerpuieşte ca un piton de asfalt prin Munţii Făgăraş cu direcţia Muntenia, ajungând pana la 2040 m.

După ce Transfăgărăşanul te lasă la 1200 de m, la Cascada Bâlea, lasă-te copleşit de apa ce se prăvale ropotitoare preţ de 50-60 de metri, unii dintre cei mai impresionanţi 50-60 de m din Munţii Făgăraş.

Întreaga poveste a acestei ape îşi are începutul la izvoarele pârâului Bâlea (mult mai sus), ajunge la apogeu în albia lacului cu acelaşi nume şi coboară până aici ca să-şi ia, în cădere, numele de cascada Bâlea. Pe scurt, unul dintre cele mai frumoase circuri glaciare.

Cascada Balea poate fi admirata de la distanţă, nici un drum marcat nu trece exact pe lângă ea. Din telecabină cascada se vede în adevarata ei mărime.

La Cascada Balea denumita si Urlatoarea Balei se poate ajunge pe un traseu turistic de maxim 1 ora dus-intors urmand marcajele cu punct rosu.

 

Cascada Duruitoarea


În Parcul Național Ceahlău există o frumoasă cascadă pe care trebuie neapărat să o vizitați dacă sunteți într-o drumeție prin Munții Ceahlău. Este vorba despre Cascada Duruitoarea, un monument al naturii cu regim de arie protejată de interes național.

Denumirea cascadei vine de la zgomotul puternic și continuu pe care îl face atunci când are apă multă.

Rezervația are o suprafață de 1 ha, fiind situată la 1.250 m altitudine și este formată pe valea Pârâului Rupturii, între abrupturile coborâte dinspre Piatra Ciobanului (est) și Piciorul Șchiop (vest).

Cascada Duruitoarea din România

Căderea de apă măsoară aproape 25 m și este despărțită de un prag în două părți distincte:

  • Pragul superior are aproximativ 20 m. La bază apele au săpat prin eroziune marmite.
  • Pragul inferior are aproximativ 5 m, răsfirând apa în evantai peste stâncă.

Dezagregarea conglomeratelor și gresiilor datorată fenomenelor de gelivație (îngheț-dezgheț) și avalanșelor a dus la detașarea din pereții verticali a unor coloane, turnuri și la adâncirea jgheaburilor precum și la formarea de săritori și cascade.

Alimentarea cu apă a pârâului se face în principal din izvorul Fîntîna Rece situat spre platoul alpin, care este singurul care alimentează cascada permanent. Debitul actual al acestuia a fost redus din momentul în care a fost construită captarea pentru cabana Dochia.

Cascada este la o distanță de aproximativ două ore de mers pe jos din stațiunea montană Durău. Până la cascadă mergi pe traseul cu marcajul cruce roșie (+). Traseul este accidentat și se urcă în proporție de 70 – 80%.

Această drumeție este de dificultate medie așa că trebuie neapărat să aveți echipament corespunzător de munte: tricouri cu mânecă lungă, bocanci, pelerină, un băț de trekking, 2-3 sticle cu apă și ceva de-ale gurii (sandvișuri, fructe).

Poteca șerpuiește printr-o pădure deasă și nu este ofertantă cu vederi panoramice. Pe traseu sunt amenajate câteva bănci de lemn pentru a vă trage sufletul sau să luați o gustare.

Cascada se află într-o poiană înconjurată de arbori înalți și viguroși. Apele Pârâului Rupturii erau învolburate, iar cascada prezenta un spectacol spumos. La baza cascadei erau o mulțime de turiști așezați pe băncile frumos amenajate.
Este dificil să te apropii de cascadă datorită unui perete stâncos. Îți trebuie mult curaj să parcurgi acel perete stâncos, abrupt și periculos de traversat.

Acolo era un zgomot infernal șiface cu greu distingerea celorlate zgomote din jur.

Există un loc de popas cu mese și bănci amenajat la mică distanță de cascadă, în aria vizuală a acesteia.

În trecut exista o scară de lemn care oferea acces la pragul intermediar.

Cabana Fântânele se află aproximativ la aceeași înălțime (1220 m) la distanță de 2 h de mers, Stațiunea Durău tot la 2h distanță la o diferență de nivel de 470 m și Cabana Dochia (1770 m) la 2 1/2 – 3 h.

 

Cascada Lotrișor


Cascada Lotrișor este un loc special în Munții Lotrului, unul foarte puțin cunoscut, puțin umblat, dar unic prin fenomenul carstic și se află la 25 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, în cheile râului Lotrișor, în imediata apropierea a defileului Oltului, la Cozia.

Pe Valea Oltului, după ce părăsește zona Mănăstirilor Cozia și Turnu și intră în defileu, la doar șapte kilometri distanță, după ce treci de viaductul Cârligu Mic și un pod paralel cu versanții Munților Lotrului, pod lung de 800 de metri, în punctul Lotrișor, un indicator te îndreaptă către Cheile Lotrișorului și Cascada Lotrișor.

Căderea de apă a fost realizată artificial în anii 50, când s-a construit drumul forestier care străbate aria naturală protejată din Vâlcea. Pe marginea drumului străjuit de stânci curge pârâul Lotrişor.

Cascada Lotrișor din România

Pentru că nu puteau să amenajeze calea de acces din cauza apei, muncitorii au captat cursul printr-un tunel de 300 de metri, săpat în munte. Apa cade de la o înălţime de aproximativ 30 de metri.

În partea stângă a cascadei se află o potecă care urcă până la gura galeriei de unde ţâşneşte apa. Versantul este abrupt, iar turiştii care se încumetă să pornească în această aventură trebuie să fie echipați adecvat.

Altitudinea maximă în zona cascadei este de 1.509 metri. În zonă, în aval de cascadă, sunt alte patru trasee de căţărare pe versanţi, dar şi o potecă foarte veche pe care se poate ajunge până în staţiunea Băile Olăneşti.

Traseul montan poate fi parcurs în şapte-opt ore, dar e foarte plăcut, mai ales că zona găzduieşte specii preţioase de floră şi faună. Stâncile cu chipuri, denumite „Ciobănaşul”, „Ciobanul”, „Fata”, „Baba Dochia” şi „Ursoaica”, sunt atracţiile pasionaţilor de fotografie.

Lotrișorul nu este un râu mare, dar atunci când plouă, debitul său are o anvergură care antrenează cu el toate grohotișurile, diferența de nivel mare îl face să curgă cu o viteză năucitoare dăltuind o adevărată dantelărie în pereții aproape verticali ai muntelui.

Este un canion în toată regula, distanța dintre pereți, în anumite zone, fiind de circa cinci metri și o înălțime de 50-100 de metri. Pe aceste creste capra neagră și râsul sunt la ele acasă netulburate.

Canionul Lotrișorului are circa cinci kilometri, fiind străbătut de Lotrișor, care muncește și sfredelește mai departe și de un drum îngust de munte, amenajat de administratorii Parcului Național Cozia, drum care oferă priveliștea dantelăriei săpate în munte, mici peșteri, dispunerea geologică a straturilor de sedimentare și vechile albii ale râului care au modelat versanții.

Cascada Lotrișor nu este singura din zonă, în Parcul Național Cozia mai există una spectaculoasă, de această dată în stânga râului Olt, în Munții Coziei. Este vorba de Cascada Păușa înaltă de peste 10 metri, în apropierea Mănăstirii Stânișoara.

 

Cascada Tamina


Cascada Tamina este situată în Masivul Piatra Mare pe Valea Pietrei Mici, la o altitudine de 1.100 de metri.

Este, practic, o înşiruire de cinci cascade, cea mai mare având o înălţine de 10 metri.

Chiar dacă aceste cascade nu sunt la fel de spectaculoase ca şi cele ale Canionului 7 Scări, peisajul este unul care îşi taie respiraţia.

Cascada Tamina din România

Zona a fost denumită şi Ursărie, deoarece în zonă pot fi văzuţi mulţi urşi.

Cascada Tamina a fost introdusă în programul de reabilitare care va fi făcut de Regia Pădurilor Săcele care a readus la viaţă şi Canionul 7 Scări, unic în Eurora de Est.

Poate fi vizitată şi acum, dar drumul este distrus aproape în totalitate şi este accesibil doar turiştilor care au experienţă multă în drumeţiile montane şi care au echipament special de căţărare.

În proiectul de reabilitare este prevăzut că la Cascada Tamina vor fi poduri suspendate cu lanţuri, realizate din oţel zincat, dar şi o zonă de unde turiştii pot admira priveliştea.

La Cascada Tamina accesul se face din DN1 la Timişul de Sus la fel ca şi pentru Canionul 7 Scări. Odată ajunşi la barieră trebuie să urmaţi traseul marcat cu albastru.

Drumul durează aproximativ o oră şi trebuie să aveţi bocanci de munte.

 

Cascada Cașoca (Pruncea)


Unul dintre obiectivele turistice importante ale Buzăului este Cascada Pruncea, de pe râul Cașoca. De altfel, ea mai este cunoscută drept Cascada Cașoca.

Cascada Caşoca, cea mai frumoasă cascadă din judeţul Buzău, este situată în Masivul Podul Calului, la aproximativ 10 km de Barajul Siriu.

La ieșirea (spre Brașov) din comuna Siriu se ramifică la dreapta un drum parțial forestier care urcă pe Valea Cașoca, afluent pe stânga al Buzăului. Șoseaua se strecoară printre pitoreștile gospodării țărănești ale satului Cașoca, apoi printr-un sector mai strâmt al văii, unde râul se prăbușeste într-o primă cădere de apă, Cascada Martinu, înaltă de doi metri.

Cascada Cașoca (Pruncea) Din România

După 5.5 km urmează la dreapta un alt drum forestier, care traversează valea, însă după numai 50 m, înainte de podul de beton de peste Cașoca, se coboară puțin abrupt la stânga și te găsești imediat în fața uneia din cele mai frumoase căderi de apă din toți Carpații Românești: Cascada Cașoca.

Apele Văii Cașocăi se prăbușesc într-un bazin adânc de la opt metri înălțime, peste un prag vertical din gresii de Tarcău. Locul are un farmec deosebit, în orice anotimp, atrăgând nu numai turiști, fotografi, dar și pe cei care doresc să-și imortalizeze cel mai fericit eveniment din viață, căsătoria, cu o poză inedită și de neuitat.

Acestă cascadă uimește prin frumusețea ei, prin splendoarea apelor care izbesc stâncile, cu oadierea răcoroasă, cu sălbăticie și cu peisajele de neegalat.

Este un obiectiv turistic apreciat deopotrivă de iubitorii muntelui și de fotografi, care găsesc aici priveliști desprinse parcă din carțile de povești.

Natura te întâmpină cu simfonie a culorilor: verdele crud al mușchiului de pe stâncile întunecoase își dă mâna cu albastrul cerului, în timp ce apa în cădere, ca spuma proaspătă a laptelui, întregește nota de puritate a naturii pe care rar o poți găsi pe pământ.

În urmă două veacuri, deschizătura din peretele stâng al cascadei era folosită de haiducii locali pe post de ascunzătoare. Pe atunci, domnea în aceste ținuturi haiducul Negoiță Gheorghelaș, fost pandur în oastea lui Tudor Vladimirescu.

Conform legendei, haiducul Gheorghelaș nu avea nicio reținere în a necăji boierii din zonă, pe care îi ușura de averi. Întreaga agoniseală era ascunsă în peștera de la cascada Pruncea, acolo unde era împărțită cu tovarășii de haiducie.

Despre Gheorghelaș, bătrânii vorbesc doar în cuvinte apreciative. Se pare că acesta ar fi fost atât de puternic, încât la un moment dat, pus față în față cu însuși Hercule, nu ar fi fost doborât. Era umanizat totuși de calitățile morale, locuitorii văzând în el un om chipeș și bun la suflet.

Aceeași legendă spune că Negoiță Gheorghelaș ar fi fost înșelat și lăsat fără avere de boierul Macovei, care îi și vine de hac vestitului haiduc. Boierul îl aruncă de pe o stâncă din apropiere, trupul breazului haiduc zăcând trei zile în acel loc. În cele din urmă, este găsit mort de ciobanii din zonă, care îl îngroapă lângă poteca ce urcă spre masivul Penteleu.

 

Cascada Clocota


Cascada Clocota este o cascadă situată în partea sud-estică a stațiunii Geoagiu-Băi, aproape de centrul orașului.

Accesul se poate face pe două căi – pe poteca ce coboară din drumul ce duce spre orașul Geoagiu sau prin stațiune, pe o străduță îngustă ce se desprinde de drumul dintre Hotelul Diana și centrul civic al stațiunii, se formează pe râul Clocota, deși nu are dimensiuni mari, impresionează prin cădere și amplasament.

De această cădere de apă din păcate nu știu foarte mulți turiști, chiar dacă peisajul de aici este unul de poveste. Căderea de apă are aproximativ 38 respectiv 43 de metri înălțime și circa 22 de metri lățime.

Impresionant este faptul că apa acestei cascade nu îngheață niciodată, indiferent de cât scat temperaturile, asta deoarece ea strânge 16 izvoare termominerale din jur, dar și un râu. Conform datelor oferite de specialiști apa din cascadă este una plată și pură.

Cascada Clocota din România

Cascada Clocota are un aspect aparte, cu falduri verticale care s-au creat pe întreaga înălțime a căderii de apă și care sunt acoperite de mușchi și plante atârnătoare. Aceste striații sunt în fapt rădăcinile mai multor copaci căzuți și ulterior perfect împletiți cu tufuri calcaroase.

Apa Clocotei colectează toate izvoarele termominerale din zonă iar datorită temperaturii, aici cresc plante specifice apelor termale și viețuiesc animale din specia salamandrelor, care nu se mai găsesc în alte părți.

Despre calitățile apelor din zonă se povestește că sunt recunoscute încă de pe timpul dacilor.

Liniștea din această zonă este tulburată doar de zgomotul pe care-l face apa atunci când se lovește de stânci ori atunci când ajunge în bazinele aflate la baza cascadei.

Ca și în cazul oricărui alt obiectiv turistic din România și în jurul cascadei Clocota s-a format o legendă. Aceasta transmite din generație în generație o poveste din perioada imperiului Austro-Ungar.

Un ofițer s-ar fi îndrăgostit nebunește de fata morarului din zonă și din acest motiv tânăra a fost forțată de către familia sa, să se căsătorească cu el, în ciuda faptului că tânăra iubea cu adevărat un alt băiat.

Pentru că nu a putut face acest lucru fata morarului a preferat să-și curme viața sărind de pe stânci în cascadă.

 

Cascada Vârciorog


Cascada Vârciorog este una dintre cele mai spectaculoase cascade din Munții Apuseni, fiind unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din zona Arieșeni-Vârtop.

Cascada Vârciorog este o arie protejată de interes național (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba.

Aria naturală se află în sud-estul Munților Bihorului (pe cursul superior al văii Vârciorog, un afluent al râului Arieșul Mare) în extremitatea nord-vestică a județului Alba (la limita de graniță cu județul Bihor), pe teritoriul administrativ al comunei Arieșeni și se întinde pe o suprafață de 5 ha.

Cascada are o singură cadere de apă, care de-a lungul timpului a săpat o mare scobitură, la bază. Apa aflată la o altitudine de 1.090 m la poalele Vârfului Piatra Grăitoare, cade de la o înălțime de aproximativ 15 metri.

Cascada Vârciorog din Româania

La Cascada Vârciorog se ajunge pe DN75, între Arieșeni și Vârtop, în satul Izlaz, unde se poate observa (pe partea stângă dinspre Arieșeni, pe partea dreaptă dinspre Vârtop) un indicator mare, verde, ce ne îndrumă pe un drum forestier spre cascadă, prin satul Vânvucești. De aici se urmează drumul pe jos (marcaj turistic – bulina galbenă), prin Valea Vârciorog, 3,5 km, drum ce, conform indicatorului, e interzis a se parcurge cu automobilul.

Primăvara și la începutul verii, cascada oferă, de obicei, un spectacol impresionant, fluxul de apă fiind mai mare în aceste perioade.

Traseul este accesibil pe tot timpul anului, chiar şi iarna, când zăpada nu este foarte mare.

De știut:

  • Aveți grijă în perioadele ploioase, traseul poate deveni noroios iar butucii aruncați peste pârâu pot deveni alunecoși la traversare.
  • Traseul poate fi parcurs, în medie, cam aproximativ o ora și jumătate pentru persoanele mai sportive, sau de vreo două ore și jumătate pentru cele însoțite de copii.

 

Cascada Evantai


Dacă ai ajung prin Cheile Galbenei, trebuie neapărat să vizitezi și cascada Evantai.

Cascada Evantai este o cădere de apă de aproximativ 10 m formată pe râul Galbena din Munții Bihorului.

Cascada Evantai se prăvălește din ultimului izbuc al Galbenei, oferind un spectacol minunat la capătul cheilor.

Aici ajunge la suprafață Galbena după ultimul său parcurs subteran. La ape mari cascada are două brațe. Acolo, unde apa scapă din strânsoarea stâncilor și se aruncă în gol, este o peșteră.

În peștera de 50 m lungime se poate vedea cursul râului subteran. Poteca, săpată în stâncă de Czárán Gyula, oferă o priveliște și un sentiment de excepție acelora care se aventurează în această peșteră.

Cascada Evantai din România

Pasajele care favorizează accesul turiștilor sunt amenajate cu diverse cabluri confecționate din oțel pentru mâini sau picioare. Acestea au lungimi cuprinse între 20 de metri respectiv 100 de metri.

Zonele considerate „via ferrata' (traseu montan care beneficiază de priveliști uimitoare) sunt cele mai dificile de traversat, mai ales că trec pe deasupra apei și stâncile sunt adesea alunecoase.

Chiar dacă în acest așa zis canion există doar două cascade, acesta devine greoi pentru că nivelul apei este ridicat indiferent de anotimp.

Cei care doresc să înainteze direct prin apă trebuie să țină cont de faptul că temperatura acesteia este scăzută deoarece are un traseu subteran relativ lung.

Legat de proveniența numelui pe care-l are cascada se consideră că vine de la forma acesteia (formă de evantai), îngustă la vârf și destul de extinsă la bază.

Cel mai rapid traseu pentru a ajunge la Cascada Evantai ar fi să se urmeze drumul forestier Bălăleasa – Valea Seacă până în apropierea Cantonului Silvic Valea Cetăților, după care se continuă pe jos urmând marcajul punct galben spre Izbucul Galbenei (și nu spre Poiana Florilor), care traversează cea mai spectaculoasă parte a Cheilor Galbenei, până la cascadă.

 

Citește și:

Top 20 cele mai frumoase obiective turistice din România

Cum să te bucuri de concediu chiar și atunci când bugetul este limitat

Pleci la drum cu copiii? Cum să ai o călătorie cât mai plăcută și ușoară