Iedul și mielul sunt surse bune de proteine și fac parte din categoria de carne roșie. Dacă iedul reprezintă o variantă ceva mai ușoară, în ce privește mielul este o optiune viabilă doar pentru persoanele cu o sănătate bună și care sunt active fizic. Însă pentru cei cu unele probleme (ca obezitate, hipertensiune arterială, nivel ridicat de trigliceride), atunci carnea de miel ar trebui consumată numai în cantități foarte mici și doar din părțile slabe.

Ce conține carnea de miel

Pe lângă proteine, potasiu, fier care se asimilează ușor, carnea de miel conține și grăsimi saturate care se depun pe artere și favorizează apariția bolilor cardiovasculare. De asemenea, se găsesc cantități mici de calciu, acid folic și vitamina E. O cantitate de 100 de grame are aproximativ 200-300 kcal, în funcție de partea aleasă. Mare atenție la organele de miel, care sunt bogate în purine, ce le face foarte greu digerabile.

Ce conține carnea de ied

Asemenea mielului și iedul are o carne greu de digerat, însă este mai fraged, nu are un miros puternic, iar gustul aduce mai mult cu vita. Carnea de ied este bogată în fier și vitamine din grupul B. O portie de 100 grame conține aproximativ 150 de kcal. Regimul de viață al iezilor reprezintă un avantaj, deoarece sunt crescuți în natură, nu industrial, și sunt hrăniți natural.

Variante bune de preparare

  • Carnea de miel este bine să fie înăbușită sau preparată pe grătar. Drobul de miel trebuie să conțină multă verdeață și orez integral, care să îl facă mai ușor pentru stomac. De asemenea, stufatul să conțină cât mai multe legume, deoarece vor ajuta procesul de digestie.
  • Carnea de ied este de preferat să fie pregătită la cuptor, la foc mic și la temperaturi scăzute, pentru a nu se întări. Alte alternative bune sunt şi marinarea cărnii, friptura, ciorba sau drobul.

Sfaturi alimentare

  • Nu asocia la masă carnea de miel și/sau de ied cu amidon de slabă calitate, respectiv cu paste fainoase din faină albă, cartofi albi sau cartofi roșii.
  • Ideal ar fi să fie mâncate cu o salată de legume proaspete (salată verde, măsline, roșii, castraveți, ardei, ceapă, usturoi), cu cartofi mov sau dulci, cu paste făinoase din făinuri speciale (precum cele concepute de dr. Gabriela Man, deoarece sunt mai bogate în fibre solubile și facilitează digestia).

 

Alimentația după mini vacanța de Paște

”O zi de crudități (legume, fructe), nimic altceva. Eventual, dacă nu sunt contraindicații, de două ori in aceeași zi, 2 lingurițe de sare amară (sulfat de magneziu) într-un pahar de 250 ml apă (atenție, este puternic laxativ, procedați așa dacă stați în acea zi acasă). Dacă nu s-au făcut excese alimentare este suficient să se intre în alimentația corectă, sănătoasă, detaliată pe site-ul meu. În scurt timp va intra totul în normal. Atât digestia, cât și greutatea.” (Dr. Gabriela Man, specialist în siguranţa alimentului şi sănătatea populaţiei, contact@slabestimancand.ro, www.slabestimancand.ro)

 

nutritionist Gabriela_Man

Dr. Gabriela Man

Credit foto: 123rf