Care are sunt organele cele mai afectate de infecția cu COVID-19 și care sunt complicațiile care apar cel mai frecvent?

Un nou simptom al coronavirusului, semnalat de pacienți infectați COVID-19: „Inițial, am crezut că e doar în capul meu!”

Oamenii de știință din întreaga lume fac tot felul de studii pentru a afla cât mai multe despre noul coronavirus care s-a extins în întreaga lume, infectând până la ora actuală 3.833.692 de oameni, în timp ce peste 265.000 și-au pierdut viața.

Domnul dr. Stefan Gigea, medic specialist pneumolog in cadrul Ponderas Academic Hospital explică care sunt cele mai afectate organe de infecțiua cu COVID-19 și ce complicații apar cel mai frecvent.

Potrivit medicului, SARS-CoV-2 este un betacoronavirus din acelasi subgen ca virusul SARS. Sructura regiunii genelor de legare de receptori este asemanatoare cu cea a virusului SARS, si s-a descoperit ca SARS-CoV-2 utilizeaza acelasi receptor, al enzimei de conversie al angiotensinei 2 – ACE-2. S-au identificat 2 tipuri de virus – tipul L (70% dintre tulpini) si tipul S(30%). Tipul L a fost predominant in primele zile ale epidemiei din China.

„Virusul afecteaza în special plămânul, fiind o infecție respiratorie; afectarea multiorgan apare în cadrul șocului septic și ARDS (sindromul  de detresă respiratorie acută). S-a dovedit ca virusul poate fi eliminat și prin fecale la cei cu simptomatologie intestinală. Încă sunt în studiu toate căile de afectare ale organismului', a explicat dr Ștefan Gigea pentru www.reginamaria.ro.

 Ce simptome apar în caz de agravare și cum sunt diagnosticate?

„Evoluția inițial ușoară poate progresa în cursul unei săptămâni; la cei cu pneumonie poate apare dispneea la aproximativ 5-8 zile de la debutul simptomatologiei cu necesitatea internării la câteva zile de la apariția dispneei.

O complicație majoră este ARDS – sindrom de detresă respiratorie acută. Frecvența apariției acestei complicații este variabilă, într-un studiu aceasta apărând la aproximativ 20% dintre pacienți după o durată mediană de 8 zile, cu necesitatea ventilației mecanice la aproximativ 12%. În alt studiu a apărut la >40% dintre pacienți. Aceasta complicație a fost asociată cu vârsta de peste 65 ani, diabetul zaharat și hipertensiunea arterială.

Alte complicații – aritmii, injurie cardiacă acută, șocul, pneumoniile și infecțiile de cateter nozocomiale, trombembolism venos (datorită imobilizării prelungite), ulcere/escare de presiune (datorită imobilizării), sângerare gastrointestinală.

Durata medie de recuperare este aproximativ 2 săptămâni pentru formele ușoare și 3-6 săptămâni pentru boala severă.

 

Medicul a subliniat încă o dată că cel mai mare risc de a dezvoltă complicații îl prezintă o amenii de peste 65 ani, cei cu comorbidități (boli cronice ce determina imunodepresie/ rezistență scăzuta la infecții), cum ar fi diabetul zaharat, bolile cardiace, gravidele etc.

Citește și: