Care-s cele cuvenite pe masa de Crăciun?

care-s cele cuvenite pe masa de Crăciun

Care-s cele cuvenite pe masa de Crăciun? E întrebarea oricărei tinere gospodine. Ziceai că bucatele româneşti pentru festin nu mai au niciun secret pentru tine? Omul, cât trăieşte, învaţă! Căci Crăciunul vine cu un evantai bogat de tradiţii din întreaga lume, în zilele noastre. Iar cele cuvenite pe masa de Crăciun diferă de la neam la neam.

Sfânta sărbătoare a Nașterii Domnului este momentul din an în care întreaga familie se reunește. Și ce alt prilej mai bun pentru gospodine să-și arate măiestria culinară dacă nu masa de Crăciun! Și e momentul să știm și noi care-s cele cuvenite pe masa de Crăciun.

Care-s cele cuvenite pe masa de Crăciun românească

Încă din 20 decembrie, românul are grijă de tot ce-nseamnă de-ale gurii. Acum are loc Ignatul porcilor, cunoscut în popor și drept Crăciunul țiganilor. E un obicei autentic românesc, din perioada precreștină. Se sacrifică porcii din care urmează să se prepare festinul de sărbători. Pe lângă pomana porcului, gospodinele prepară „cârpele”, „scutecele” sau „pelincile Domnului Iisus”, știute și ca „juflă”, niște turtițe foarte subțiri, din făină, apă și puțină sare, care se însiropează cu miere, arome și nucă măcinată sau cânepă și se servesc în Ajunul Crăciunului. Tot acum se pregătește carnea pentru sarmale și fripturi, precum și osânza dedicată prăjiturilor. E inutil să mai menționăm „porcării” precum toba, caltaboșii, cârnații, afumăturile, piftiile și altele ca ele, cozonacii pufoși și dolofani, prăjiturile cremoase, nelipsite de pe masa unui român autentic.

Ce-i place Moșului

Multe bunătăţi se mai aşează pe masa Crăciun! Sârboaicele prepară Cesnita, o prăjitură în care se pune un ban şi cine îl găseşte are noroc tot anul. Din nici o casă nu lipseste plăcinta cu multă nucă şi miere. Armenii ortodocşi sărbătoresc Crăciunul în aceeaşi zi cu Boboteaza, pe 6 ianuarie, dată la care Isus a fost botezat. Ei primesc de la biserică apă sfinţită, busuioc, anafură şi „mas”, un preparat din făină, pe care îl duc bolnavilor. Saşii se desfată cu „hencles”, o prăjitură delicioasă, cu brânză dulce, smântână şi nucă. La greci, sunt nelipsite „Melomakaronas“, însiropată cu miere, şi “Kourabiedes”, acoperită cu fulgi de zahăr.

Punctul culminant al mesei de Crăciun pentru francezi e “Buche de Noel”, tort de ciocolată în formă de buturugă. Castanele prăjite, merele umplute cu marţipan, varza roşie şi găluştele cu slănină sunt nelipsite de pe masa germanilor. Varza roşie e nelipsită și din meniul spaniol, pregătită simplu: fiartă şi aromată cu usturoi. Majoritatea preparatelor sunt cu migdale în supă, nuci în prăjituri şi seminţe de pin în varză. Iar “touron” e un desert delicios din ciocolată, nucă de cocos, îngheţată de praline şi pastă de migdale, glazurată cu ciocolată şi ulei de măsline.

În Irlanda, în Ajun, se face o turtă cu seminţe pentru fiecare membru al familiei. În noaptea sfântă, fiecare locuinţă are în faţa uşii pâine şi lapte, simboluri ale ospitalităţii. Italienii mănâncă 7 feluri de peşte. La vecinii bulgari, după ce toţi ai casei s-au înfruptat din tradiţionala supă de fasole, cel mai în vârstă membru al familiei împarte bucăţi dintr-o pâine în care a fost ascuns un bănuţ norocos.

Sursa foto: Shutterstock

Loading...