Ce e de făcut într-o astfel de situație și de ce apare? Noile generații ajung să se maturizeze mai greu. Stăm din ce în ce mai mult pe băncile școlilor și părinții trebuie să ne întrețină. Chiar dacă lucrăm, locuim cu ei, pentru că e mai greu să-ți cumperi o locuință și nu ar avea sens să dai bani pe chirie când poți sta cu ai tăi. Dar, în cazul acesta, ei te consideră tot ”puiul” lor și au tendința să te protejeze și să te dădăcească.

Răbdare și tact cu părinții prea protectori

Nu contează vârsta pe care o ai, pentru părinți vei rămâne întotdeauna copilul lor… S-au obișnuit atâta timp să te ajute, să te sfătuiască, să-ți spună ce să faci sau chiar să gândească în locul tău încât nu se vor opri după ce tu ai crescut și poți face lucururile singură. Cel puțin, celor mai mulți părinți le este greu să facă această distincție și să conștientizeze că au în față un adult și nu un copil, indiferent ce vârstă ar avea acesta. De aceea, dorința ta de a fi tratată ca egal are puține șanse de a se realiza. Totuși, poți îmbunătăți considerabil situația, dar cu multă răbdare și tact.

cristina radulescu-ion psihologAtunci când și tu exagerezi

”Dacă ești adult și locuiești cu părinții este mai greu să-i ții la distanță și să ignori ceea ce ei îți spun să faci”, observă psihologul Cristina Ion-Rădulescu. ”În astfel de situații, dacă sunt prea intruzivi și insistenți, relația se deteriorează rapid. Ajungi să simți că orice ți-ar recomanda ei, fie și ceva de bun simț, îți activează niște rezistențe, astfel încât să nu acționezi cum îți zic ei”. Se pare și că unul dintre motivele pentru care se poartă așa este și atitudinea ta. Te-ai obișnuit să le ceri aprobarea și ai nevoie de ea pentru a te simți iubită. Nu este neapărat un mecanism conștient, dar când le spui părinților ce ai mai făcut, ți-ai dori ca ei să fie mândri de tine și să fie de acord cu acțiunile tale.

Sursa foto: 123rf.com