Când ai nevoie de terapie de cuplu

Când ai nevoie de terapie de cuplu

Potrivit ultimelor statistici, durata medie a unei căsătorii în România este de 13 ani, iar în ultimii ani, divorţul apare cu frecvenţa cea mai mare în rândul bărbaţilor şi femeilor din grupa de vârstă 35 39 de ani. Dar de unde apar probleme în cuplu, când și în ce fel poate fi salvată relația? Ar putea fi terapia de cuplu o soluție?

Formarea unui cuplu presupune întâlnirea a două persoane diferite, cu istorii de viaţă diferite. La început există, în general, o perioadă în care fiecare partener dă tot ceea ce are mai bun, vrea să impresioneze, îşi doreşte să dezvolte relația. În timp, contextul în care cei doi au început relația se schimbă (apare un copil, se schimbă locul de muncă etc.), deci se ivesc alte tipuri de experiențe cărora cuplul trebuie să le facă față. Orice modificare mobilizează la fiecare dintre ei anumite calități, sau anumite “umbre”. Ele nu au putut fi văzute la început, când nu au existat factori declanșatori, sau au fost văzute, dar nu li s-a dat prea mare atenție. Însă orice tip de experiență, dacă este abordată cu discernământ şi bune intenții, aduce cu siguranță o clarificare, o schimbare, o evoluție.

Atunci când realizezi că relația nu merge bine

Dacă vă confruntați cu certuri frecvente, gelozie nejustificată sau infidelitate, ar fi bine să să apelați la ajutorul unui psiholog. Momentul în care realizezi că relația nu funcționează este cel mai potrivit pentru a începe terapia. Nu trebuie să deznădăjduiești, dar nici nu ar trebui să te aștepți la minuni și nici ca specialistul să-ți spună ce să faci. El acționează ca mediator între voi. “O terapie de cuplu nu îşi propune nici să împace, nici să despartă. Se pleacă de la premiza că, atunci când partenerii vin la terapie, există deja un blocaj de comunicare în cuplu. Scopul terapiei este de a ajuta fiecare partener să conştientizeze ce se întâmplă în prezent, cum s-a ajuns în acest impas şi ce se poate face. Este nevoie însă de sinceritate şi dorinţă autentică de schimbare, din partea ambilor parteneri.” explică Anca Kosina, psiholog și psihoterapeut.

Schimbarea nu vine de la sine

Uneori un cuplu vine la terapie, dar unul din parteneri, spune „Vreau ca relaţia să fie mai bună, dar să se schimbe el/ ea”, sau „Îmi doresc să fac schimbări, dar nu acum!”. Iar în cazul cel mai dificil se manifestă o ambivalenţă – pe de-o parte se spune că se doreşte o schimbare, dar pe de altă parte se refuză orice acţiune ce ar putea provoca o transformare (întârzierea sau amânarea şedinţelor de terapie, argumente sau justificări pentru lipsa deciziilor, se caută vinovaţi în afară etc.). Acestea sunt momente delicate ale terapiei, în care de multe ori apare dorința de despărțire sau de a lăsa baltă consilierea, pentru că se ating de fapt subiecte grele, rigidităţi raţionale, tipare educaţionale sau pur şi simplu din comoditate. Este nevoie de perseverenţă, iar aici se vede dorinţa autentică de a salva sau îmbunătăţi relaţia. “În concluzie, în urma unei terapii de cuplu, vor putea fi clarificate anumite aspecte, se vor putea conştientiza cauze profunde ale unor blocaje, se pot pune în mişcare pârghii acţionale şi resurse poate neconştientizate sau uitate. Ce anume se va întâmpla în timpul terapiei şi la final este însă decizia fiecărui partener. Deciziile aparţin în totalitate celor doi parteneri!” încheie psiholog Anca Kosina.

Sursa foto: 123rf.com

Loading...