Chiar dacă are efecte miraculoase, terapia cu venin de albine trebuie făcută sub atenta supraveghere a medicului. Contraindicația principală o constituie alergia la acest produs. „Există mai multe tipuri de pacienți”, specifică dr. Simu, adăugând: „cei care știu că nu sunt alergici la venin de albine, cei care au mai fost înțepați, dar nu știu exact, și cei care nu au mai fost mușcați niciodată.

De la câteva ședințe, la tratament pe termen lung

Durata tratamentului variază în funcție de gravitatea bolii. Dacă de o inflamație a ligamentelor poți scăpa după două până la cinci ședințe în care se fac două-trei înțepături cu venin pe ședință, pentru o boală cronică, artrita, de exemplu, este nevoie de două-trei ședințe pe săptămănă, cu mai multe înțepături, timp de una până la trei luni. În scleroza multiplă sau complicațiile neurologice ale boreliozei corpul răspunde mai greu la tratament. Abia după câteva luni pot apărea efecte notabile. Sunt necesare două-trei ședințe pe săptămână, timp de șase luni sau mai mult.

Efecte imunomodulatoare

„Veninul de albine are efecte imunomodulatoare (poate stimula sau inhiba imunitatea, după cum este nevoie) și antiinflamatoare. Deci, este indicat în toate bolile în care există o inflamație (la nivel articular, la nivelul pielii etc.), în cele autoimune ca și în infecții, unde imunitatea este scăzută. Ca modalități de terapie există două variante: fie tratamentul direct cu albine sau preparatele standardizate injectabile din venin. Acesta din urmă are avantajul că se poate doza cantitatea administrată. Astfel, se pot controla foarte bine efectele. Varianta de terapie directă fără specialist este cea mai puțin indicată și mai periculoasă. Se poate face doar sub îndrumarea unui terapeut. Acesta va lua albina cu o pensetă și o va aplica direct pe zona inflamată, pe anumite zone reflexogene sau puncte de acupunctură.”

Sursa foto: 123rf.com