Bullying în școlile din România a căpătat proporții îngrijorătoare. Studiul se înscrie în demersurile de combatere a bullyingului în instituțiile de învățământ prin adoptarea de politici publice în acest sens. Totodată, studiul completează seturile anterioare de date colectate de ATC care au fost integrate, împreună cu o serie de măsuri concrete pentru diminuarea hărțuirii în școli, în inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care a fost înaintată Camerei Deputaților.

Bullying în școlile din România. Aproape 3 sferturi dintre copii sunt victime

Conform studiului, aproape trei sferturi (72%) dintre victime s-au confruntat cu agresiuni îndreptate împotriva lor cel puțin o dată în ultimul an, însă doar 40% dintre respondenți au avut curajul să își recunoască postura de victimă. 51% dintre copiii victime apreciază că principalul motiv pentru care au fost agresați este aspectul fizic. 62% dintre victime au fost agresate de un alt elev, iar o treime de un grup de elevi (33%). Referitor la abuzul de tip cyberbullying, acesta a avut loc pe platformele online cele mai utilizate de către elevi: Facebook (23%), WhatsApp (21%), Instagram (19%).

Citește și: Bilanț îngrijorător de la Telefonul Copilului: În 2017, abuzul emoțional a fost forma preponderentă de abuz asupra copiilor

Bullying în școlile din România. Nu există măsuri legale

Impulsul martorului de a ajuta victima nu poate fi continuat de profesori / diriginte / managementul unității de învățământ pentru că nu au măsuri legale pe care să le aplice în situații de abuz de tip bullying. În 60% dintre situații, comportamenul martorilor care au intervenit în apărarea victimei sau au anunțat un profesor/un adult din școală a trecut neobservat, 21% dintre martori consideră că au fost priviți drept eroi, 16% au afirmat că au fost considerați turnători, iar 10% au afirmat că au fost și ei apoi agresați.

Bullying în școlile din România. Motivele agresiunii

Din perspectivă agresorilor cu privire la motivele agresiunii, 50% au afirmat că victimele au meritat acest tratament, 36% au afirmat că și ei au fost agresați de persoana respectivă și au simțit nevoia să se răzbune, 29% au simțit nevoia să se impună, 15% consideră că mai mulți colegi se comportă astfel cu acea persoană și au făcut și ei la fel, 11% au făcut-o ca să se distreze, iar 6% au afirmat că astfel de comportamente sunt ceva obișnuit la în școală în care învață și nu consideră că au făcut nimic deosebit (întrebare cu răspuns multiplu).

Profesorii admit că bullying-ul în școlile din România este o problemă

La rândul lor, 7 din 10 profesori admit prezenţa fenomenului bullying în şcoala unde profesează. În ceea ce privește măsurile care pot fi adoptate, 81% dintre elevi consideră că este necesar ca profesorul /dirigintele să le vorbească despre bullying în orele de curs, profesorii semnalând în unanimitate această necesitate, iar programa școlară să prevadă detalii despre acest fenomen. 87% dintre părinți și 91% dintre cadrele didactice consideră că se impune adoptarea unor măsuri legislative referitoare la prevenirea și intervenția în cazuri de bullying.

Bullying în școlile din România. Cum s-a realizat studiul

Cercetarea de față s-a realizat prin aplicarea a trei tipuri de chestionare sociologice pentru fiecare categorie de grup țintă: elevi, cadre didactice, părinți. A fost aplicat un număr total de 1.100 de chestionare. Referitor la elevi, chestionarele au fost aplicate elevilor din toate ciclurile de învățământ (primar, gimnazial și liceal). Cercetarea a inclus atât un studiu cantitativ, cât și un studiu calitativ care a inclus 4 studii de caz elaborate pe baza a 50 de interviuri după cum urmează: interviuri cu elevi – 20, interviuri cu cadre didactice – 21, interviuri cu părinți/tutori – 9. Colectarea datelor pentru studiul cantitativ a avut loc în perioada 26.03.2019 –12.04.2019, iar pentru studiul calitativ în perioada: 26.03.2019 –19.04.2019. Datele au fost colectate în cadrul a patru unități de învățământ din 4 regiuni de dezvoltare ale României: Regiunea de Sud, Regiunea București – Ilfov, Regiunea Sud – Vest și Regiunea Nord – Est. Respondenții au provenit atât din mediul rural, cât și din mediul urban.

Bullying în școlile din România. Necesitatea unor măsuri concrete

„Rezultatele acestui studiu sociologic reconfirmă amploarea fenomenului bullying și necesitatea unor măsuri concrete pentru combaterea hărțuirii. Introducerea în proiectul legislativ pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale a măsurilor propuse de Asociația Telefonul Copilului împreună cu rețeaua sa de parteneri reprezintă validarea existenței unui fenomen care afectează copiii de toate vârstele și care trebuie combătut înainte de a face și mai multe victime. Este, de asemenea, o dovadă că propunerile noastre pot avea un impact real privind creșterea siguranței copiilor noștri în instituțiile de învățământ. La rândul nostru vom continua să luptăm împotriva hărțuirii în școli prin campanii de informare și de educare, ale căror mesaje să ajungă la cât mai mulți copii”, a declarat Cătălina Surcel, Director executiv, Asociația Telefonul Copilului.

Citește și: Conflictele dintre frați. Când e cazul să intervii

Bullying în școlile din România. Soluții propuse de Asociația Telefonul Copilului

Printre soluțiile propuse de către Asociația Telefonul Copilului pentru combatarea hărțuirii în școli se numără: introducerea temelor anti-bullying în curriculumul școlar, în cadrul orelor de consiliere și orientare, dirigenție și în manualele de educație civică. În același timp, monitorizarea audio-video a unităților de învățământ trebuie să fie extinsă și la nivelul grădinițelor, nu numai al școlilor. Supravegherea audio-video în spațiile publice din perimetrul instituțiilor de învățământ școlar și preșcolar reprezintă o altă măsură care poate diminua cazurile de violență asupra minorilor. În prezent, acestea sunt disponibile doar în cadrul școlilor, nu și al grădinițelor, unde, din datele Asociației, sunt înregistrate, de asemenea, acte de hărțuire a celor mici.

Propunerile transmise factorilor de decizie din Guvern și Parlamentul României de către Asociația Telefonul Copilului au fost elaborate pornind de la analiza unor seturi ample de date colectate de organizație. Acestea au relevat că fenomenul bullying a afectat unul din doi copii care au apelat la serviciile Asociației Telefonul Copilului în anul 2018.

Bullying în școlile din România. Petiție online anti bullying

În demersurile sale, Asociația Telefonul Copilului a lansat platforma de dezbateri publice privind bullying-ul http://dialoc.ro/, precum și petiția online „Fără frică, fără bullying! Petiție pentru siguranța copilului tău la școală!”. Dialoc.ro are și rolul de a informa și educa copiii, părinții, cadrele didactice și orice altă categorie de cetățeni privind manifestările bullying-ului. Cei interesați pot afla cum să identifice situațiile de acest tip și care sunt soluțiile punctuale pentru a depăși astfel de episoade.

Propunerile reprezintă rezultatul punctului de vedere și al consultărilor în cadrul unei rețele parteneriale organizate de Asociația Telefonul Copilului, formate din experți și reprezentanți ai unora dintre instituțiile relevante în domeniul educației, partenerilor sociali, partenerilor sociali din sistemul educațional preuniversitar, organizațiilor neguvernamentale, unor asociații ale elevilor: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Blocul Național Sindical, Federația Sindicatelor din Educație, CNS Cartel Alfa, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar, Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Asociația Elevilor din Constanța, Palatul Copiilor Arad, CNSLR Frăția, Federația SANITAS din România, Inspectoratul General al Poliției Române – Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov, CCD Ilfov, CJRAE Ilfov.

Asociația Telefonul Copilului derulează proiectul “STAND UP – Creșterea participării și rolului societății civile în influențarea și îmbunătățirea politicilor publice”, cod SMIS 2014+: 110423, cu o durată de 16 luni și care vizează atât conștientizarea în rândul publicului a efectelor negative ale bullying-ului în rândul copiilor și adolescenților, cât și dezvoltarea și implementarea unor politici publice alternative pentru diminuarea acestui fenomen și a consecințelor acestuia.

Sursa foto: 123rf.com