Cina cea de taină este una dintre cele mai frumoase picturi biblice și totodată una dintre cele mai complexe și greu de descifrat. Ea ascunde o mulțime de simboluri tainice, coduri și elemente stranii pe care Leonardo le-a plasat subtil, la vedere, și totuși bine camuflate.

Poziția personajelor din acest tablou, dispunerea lor la dreapta și la stânga lui Iisus, gesturile lor semnificative, hainele pe care le poartă, culorile și expresia fețelor sunt pline de semnificații și interpretări. Pe lângă acestea, semnificative sunt și bucatele de pe masă, scena fiind legată de ultima cină din viața lui Iisus, ultima seară în care avea să mănânce și să bea o cupă de vin alături de apostolii Săi.

Semnificaţia bucatelor la Cina cea de taină

În tabloul lui Leonardo, la cina la care Isus le-a vorbit despre sfânta euharistie, stau bucate care nu corespund textelor biblice.

Pe o față de masă perfect întinsă, despre care nu putem spune că ar fi existat în realitate în vremea lui Iisus, se pot vedea bucăți de pâine dospită și fructe, îndeosebi citrice. Se ştie doar că evreii din vremea lui Isus mâncau doar pâine nedospită.

Pe masă, mai sunt pictate pocale cu vin şi bucăţi de peşte. Pe un platou de lut din stânga se vede jumătate de pește, iar pe un alt platou din dreapta, după restaurare, se poate vedea tot un pește, și anume un țipar, garnisit cu felii de portocale.

Cu siguranță, țiparul nu se gătea așa pe vremea lui Iisus, dar era o delicatesă în vremea lui Leonardo, după cum o demonstrează culegerile de rețete medievale de prin acele timpuri (1400 – 1450).

Solniţa, simbol al ghinionului, este răsturnată în faţa lui Iuda, singurul dintre apostoli care are farfuria goală.

Cercetătorii de la Universitatea de Teologie din Montreal, care au adus în discuţie aceste detalii, nu s-au lansat în explicaţii speculative, dar susţin că multe elemente din pictură au semnificaţii ascunse.

Dar ce mâncau de fapt Iisus și apostolii săi la ultima întâlnire

În Evanghelie stă scris că la cina apostolilor erau pe masă doar pâinea şi vinul, adică „trupul” şi „sângele” Mântuitorului.

Conform istoricului Ken Albala, specialist în istoria culinară, în vremurile lui Iisus se consumau frecvent pita și vinul, peștele, brânza, măslinele, smochinele, rodiile, nucile, tot felul de boabe precum năutul sau lintea bine fierte și amestecate cu verdețuri aromate.

În casele celor mai înstăriți se mai găseau pe masă și fripturi din cărnuri de capră și de oaie, dar dieta generală era simplă, modestă și bazată în special pe grâne și pe verdețuri.

Știai că…

… „Cina cea de taină“ este pictura cu cele mai mari dimensiuni ale lui Leonardo şi unica sa frescă păstrată de-a lungul timpului?

… pictura lui da Vinci a influenţat profund creaţia unor maeştri de talie internaţională precum Rubens sau Rembrandt?

… ocupă locul III în topul celor mai scumpe creaţii artistice din lume şi a fost estimată la 510 milioane de dolari? Pe primele două locuri se află Capela Sixtină (789 milioane de dolari) şi Gioconda (642 milioane dolari).

… în ţara noastră, poţi vedea o replică reuşită a „Cinei cea de taină“ în biserica Evanghelică din Râşnov, realizată de pictorul Eduard Mores în 1929.