Credincioşii se pot ruga la Brâul Maicii Domnului, făcător de minuni, până pe 17 mai, la Catedrala din Voluntari

Credincioşii se pot ruga la Brâul Maicii Domnului, făcător de minuni, până pe 17 mai, la Catedrala din Voluntari

Până pe 17 mai, credincioşii ortodocşi se pot închina la biserica din oraşul Voluntari la una dintre cele mai importante relicve ale creştinismului, Brâul Maicii Domnului. Acesta a fost adus de la Mănăstirea Kato Xenia, din Volos, Grecia, acolo unde călugăriţele îl păstrează cu sfinţenie. 

Se spune că ar fi fost țesut de Însăși Sfânta Fecioară Maria și că Potirul în care ar fi fost așezat Iisus Hristos ar fi fost înveşmântat cu Brâul pe care Maica Domnului l-a purtat până L-a născut pe Mântuitor. Tot în Sfânta Tradiție a rămas istoria potrivit căreia Cinstitul Brâu i-a fost încredinţat Sfântului Apostol Toma, de către Fecioara Maria, în Grădina Ghetsimani, când acesta a venit să-i viziteze mormântul. Nefiind prezent la înhumarea Maicii Domnului, Apostolul Toma s-a întristat foarte tare și, pentru a-i mângâia suferința, Sfânta Fecioară i-a lăsat ca amintire brâul său, țesut din păr de cămilă, în timp ce se înălța la Cer, ca dovadă a vieții ei pământești.

Întortocheate sunt căile istoriei

Vreme îndelungată, până prin secolul al IV-lea, Cinstitul Brâu a fost păstrat la Ierusalim. În urma unei întâmplări fericite, în care Maica Domnului i s-a arătat fiului împăratului bizantin Teodosie cel Mare, Arcadie, salvându-l astfel pe acesta de la înec, în semn de recunoștință, Brâul a fost adus la Constantinopol, în Biserica Vlahernei. Acolo se păstra şi Veşmântul Maicii Domnului, căruia în timpul cruciadelor i s-a pierdut urma. După mai bine de 400 de ani, Împărăteasa Zoe, soţia împăratului bizantin Leon cel Înţelept, s-a vindecat de o boală grea prin atingerea şi sărutarea Cinstitului Brâu. În semn de recunoştinţă, l-a cusut în fir de aur, așa cum se păstrează şi azi, reaşezându-l apoi în racla de argint. De aici și denumirea sărbătorii creștine din 31 august. Mult mai târziu, după aproape o mie de ani, Împăratul bizantin Ioan Cantacuzino a dăruit Cinstitul Brâu Mănăstirii Vatoped, de pe Sfântul Munte Athos. Iar în 1522, Brâul Maicii Domnului a fost împărțit în trei: o parte a rămas la Vatoped iar celelalte au fost dăruite Mânăstirii Kato Xenia, situată la 50 km de Volos, în Grecia. Credincioșii români s-au putut bucura de atingerea Sfântului Odor în 2001, când racla de la Kato Xenia a fost purtată în procesiune prin orașele moldovene și dobrogene. Se spune că de atunci, datorită evlaviei cu care milioane de credincioşi s-au închinat şi au sărutat Brâul care, din 1522, nu a părăsit Mânăstirea Kato Xenia, Sfântul Odor ar fi devenit izvorâtor de mir frumos mirositor.

Sfânta Fecioară ne veghează

Numele Mânăstirii Kato Xenias se traduce prin „Străina de Jos' și se pare că ar proveni de la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, ajunsă în mod miraculos acolo. Potrivit mărturiilor timpului, domnitorul Neagoe Basarab a înnoit incinta Mânăstirii Vatoped și a construit paraclisul cu hramul „Brâul Maicii Domnului. Se pare că racla de argint în care sălășluiește Cinstitul Brâu și azi, ar fi fost dăruită Mânăstirii tot de domni români. Și asta pentru că, datorită puterii miraculoase a Brâului de la Vatoped, s-a reușit îndepărtarea ciumei din Țara Românească, la 1813. În 1871, a alungat holera din Turcia, iar în 1894 a stârpit bolile care au lovit plantațiile de lămâi și portocali din Kios.

Atingerea lui e de leac

De-a lungul vremii, Cinstitul Brâu și-a căpătat renumele pentru nenumărate vindecări ale oamenilor grav bolnavi, în special de cancer. A ajutat multe femei să devină mame, după ce au purtat în jurul taliei panglici cu care s-a atins racla în care se păstreaza Brâul Maicii Domnului. Și azi, pelerinii care ajung la Mânăstirea Vatoped primesc din partea călugarilor câte o panglică atinsă de racla sfântă.

Sursa foto: crestinortodox.ro