Bolile inflamatorii intestinale se tratează special în perioada pandemiei

bolile inflamatorii intestinale

Bolile inflamatorii intestinale distrug tot mai multe vieți. Tinerii au cel mai mult de suferit. Și, pentru că simptomele sunt jenante, se ajunge la medic prea târziu sau sunt tratate la întâmplare.

Bolile inflamatorii intestinale afectează mii de români. Suferă în tăcere, iar numărul lor este în creștere. Stilul de viață dezordonat, alimentația necorespunzătoare, sedentarismul, abuzul de antibiotioce distrugătoare de floră intestinală, stresul sunt numai câteva dintre motivele pentru care, în ultimii ani, astfel de boli, altădată rare, au început să se manifeste în forță și pe la noi.

Și lovesc exact în populația tânără, aptă de muncă, însă incapabilă să presteze din cauza simptomelor bolii. Pe elevi și studenți îi împiedică să-și urmeze cursurile. Și doar o mult prea mică parte dintre pacienți au curajul de a merge la medic, neștiind că boala lor are leac, deși ajung prizonierii propriilor locuințe.

Cum se manifestă bolile inflamatorii intestinale

Dintre bolile inflamatorii intestinale, cele mai frecvente sunt boala Crohn şi rectocolita ulcero-hemoragică sau colita ulcerativă. Sunt tulburări gastro-intestinale cronice. Care se manifestă prin dureri abdominale, diaree (care poate să dureze săptămâni sau chiar luni întregi), incontinenţă, pierdere în greutate, oboseală. Numărul scaunelor zilnice poate să ajungă și la 60 sau chiar peste! Iar prezența sângelui complică situația.

Așa se face că suferindul ajunge să se izoleze, devenind o povară, atât pentru el însuși, cât și pentru societate. Potrivit specialiștilor, în cazul BII, una dintre problemele majore este legată de diagnosticare. În foarte multe situații, pacienţii trec prin mai multe examinări înainte de a primi diagnosticul corect. Pot trece luni sau chiar ani, întrucât simptomele sunt insuficient cunoscute și simptomele pot fi comune cu ale altor afecţiuni ale tractului gastrointestinal. Totuși, există și o veste bună: cu o diagnosticare corectă şi un tratament adecvat, personalizat, se poate duce o viață absolut normală.

În ce privește boala Crohn, autoimună, încă nu există un tratament de vindecare. Dar medicația actuală poate face ca boala să stagneze sau să intre în remisie. Cam 75% din pacienţi cu boală Crohn necesită intervenţii chirurgicale, la un moment dat, în vreme ce 25% dintre cei cu colită ulcerativă sunt supuși îndepărtării chirurgicale a colonului. BII mai sunt asociate și cu apariţia unor altor boli, precum cele ale ochilor, articulaţiilor sau pielii.

Cunoaște-ți inamicii

Diareea, însoțită sau nu de hemoragie, febra, crampele abdominale și scăderea în greutate pot fi cauzate de prezența bolii Crohn. Aceasta se traduce prin inflamația mucoasei intestinale, pe tot parcursul tractului digestiv, de la gură la anus. Adesea provoacă și obstrucție intestinală, fistule și abcese. Pe de altă parte, rectocolita ulcero-hemoragică sau colita ulcerativă poate cauza ulcere în colon. Și poate duce la complicaţii care pun în pericol viaţa pacientului. Se manifestă prin inflamaţii la nivelul rectului şi al colonului. Ceea ce duce la diaree, sângerări rectale, crampe abdominale și puroi în fecale.

Ce e de făcut

„Creşterea numărului de pacienţi cu boli inflamatorii intestinale e legată de mai mulţi factori. Printre care alimentaţia dezechilibrată, stilul de viaţă, folosirea iraţională a antibioticelor, imunizările repetate. Totuși, unii factori declanşatori ai bolii rămân în continuare necunoscuţi. Pentru că vorbim de o boală autoimună. În acest moment, numărul celor care suferă este estimativ şi e foarte posibil ca mulţi să fie nediagnosticaţi. Acest lucru se întâmplă pentru că simptomele sunt variate şi comune cu ale altor afecţiuni – dureri abdominale, stare de oboseală, pierdere în greutate, diaree timp de zile sau săptămâni întregi. Astfel, de la apariţia primelor simptome, până la diagnosticarea finală, pacientul trece prin multiple examinări, fără să mai vorbim că mulţi renunţă să se mai prezinte la medic pentru că le este greu să admită că sunt bolnavi. De aceea este foarte importantă conștientizarea și cunoașterea acestor afecțiuni, iar îndemnul meu către toţi pacienţii este să se adreseze medicului specialist pentru un diagnostic corect şi o schemă de tratament adecvată.', spune Prof. Dr. Mircea Diculescu, șeful Centrului de Gastroenterologie și Hepatologie Fundeni

BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE NU SUNT CONTAGIOASE ȘI NICI RUȘINOASE! BII, boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică, sunt afecțiuni cronice, autoimune care afectează tractul gastrointestinal, netratate pot fi invalidante afectând foarte tare calitatea vieții pacientului.

Oprește boala!

Ziua Mondială a Bolilor Inflamatorii Intestinale este marcată la nivel internațional, în fiecare an, pe 19 mai.

În România, evenimentul este marcat prin campania de educare și informare a Asociației Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR) pentru IBD (Inflammatory Bowel Disease) Day 2020 – 'Make COVID-19 Stop!'. Campania a început în luna aprilie, se va încheia în luna iunie și este concepută pentru identificarea nevoilor și a mesajelor pacienților cu aceste afecțiuni.

'Bolile inflamatorii intestinale sunt cauzate de interacţiunea a trei factori: genetici, imunologici (sistemul imunitar nu mai recunoaște și nu mai tolerează flora bacteriană a intestinului) şi de mediu. În Europa sunt 2.600.000 persoane cu Boli Inflamatorii Intestinale (1.500.000 cu Colită Ulcerativă și 1.100.100 cu Boala Crohn), iar prevalența este în creștere. În România nu există o statistică precisă cu privire la incidența și prevalența acestei efecțiuni. În schimb, pentru pacienții deja diagnosticați, cea mai importantă este calitatea vieții acestora.', spune Prof. Dr. Mircea Diculescu, medic primar gastroenterolog, Șef Clinică Gastroenterologie Institutul Clinic Fundeni.

'Boala debutează în forță și îți schimbă viața. La mine, a început cu 30 de scaune cu sânge pe zi. Am fost destul de speriat, ajunsesem să stau mai mult în casă, mai precis în baie.' spune Răzvan Drăgoi, pacient cu Colită Ulcerativă. Declarația lui video, integrală este aici.

Bolile Inflamatorii Intestinale în contextul COVID-19

Ce trebuie să facă cei care suferă de Bolile Inflamatorii Intestinale în contextul COVID-19

  • Să păstreze legătura telefonică cu medicul curant. Multe lucruri se pot afla cu un simplu telefon – de pildă cum pot continua tratamentul fără să se expună vreunui risc.
  • Să meargă la tratament. Centrele medicale sunt pregătite să îi primească în condiții de siguranță – există secții sau centre dedicate administrării tratamentelor.
  • Dacă au nevoie de rețetă, să discute cu medicul de familie și să îl pună în legătură cu medicul curant. Medicul de familie poate da prescripție pentru trei luni și administra terapia cu suportul medicului specialist.
  • Să păstreze distanțarea socială. Pacienții cu Boli Inflamatorii Intestinale nu sunt mai expuși la infecție decât alți pacienți, dar în eventualitatea contractării virusului, riscurile pot fi mai mari pentru ei.

'Cel mai important lucru pe care îl au de făcut pacienții cu Boli Inflamatorii Instestinale în această perioadă este să nu întrerupă tratamentul. Întreruperea ar putea duce la reapariția inflamației sau la complicații. Și, pe cât posibil, să nu se îngrijoreze, noi suntem aici pentru ei în continuare.', spune Prof. Univ. Dr. Daniela Dobru, medic primar gastroenterolog, Șef Secție Gastroenterologie, Spitalul Județean Târgu Mureș, Președintele Clubului Român pentru Boala Crohn și Colita Ulcerativă.

Ce spun pacienții

Mesajul Asociației Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România:

Pacienții cu Boli Inflamatorii Intestinale sunt, în mod cert, pacienți cronici. Care se supun unei conduite terapeutice întreaga viață, cu o monitorizare de lungă durată. Iar apariția unei crize de sănătate, precum cea a pandemiei COVID-19, nu a făcut decât să le sporească îngrijorările. De aceea, mesajul campaniei ASPIIR de anul acesta este „Make COVID -19 Stop!”.

În prima parte a lunii aprilie, ASPIIR a realizat un sondaj printre 152 de pacienți din toate zonele țării. Și a arătat că un număr foarte mare de respondenți (83%) se tem că s-ar putea infecta. Iar 64% cred că acest lucru ar putea agrava manifestările Bolii Inflamatorii Intestinale. De asemenea, 49% sunt îngrijorați că Bolile Inflamatorii Intestinale și tratamentul imunomodulator ar putea crește riscul de contractare a virusului SARS-CoV-2.', declară Isabella Grosu, președintele ASPIIR. Rezultatele complete ale sondajului sunt aici.

'În urma rezultatelor obținute în acest studiu, ASPIIR a lansat o campanie de informare online la care s-au alăturat specialiști gastroenterologi importanți din țară. Au răspuns pacienților la principalele întrebări și îngrijorări semnalate în cadrul sondajului. Pacienților li s-a explicat că, în situația în care nu sunt infectați cu  SARS-CoV-2, trebuie să mențină regimurile terapeutice prescrise, pentru a evita recăderile cauzate de non-aderență.

Trebuie să respecte distanțarea socială, să continue tratamentele perfuzabile în centrele dedicate. Iar dacă există o confirmare pentru COVID-19, atunci, împreună cu specialistul gastroenterolog curant, va trebui să ajusteze terapia medicamentoasă, să oprească anumite medicamente și să reînceapă terapia după rezoluția completă a simptomelor.', mai spune președintele ASPIIR.

Pentru mai multe mesaje de la specialiști, accesați https://aspiir.ro/covid-19-si-bolile-inflamatorii-intestinale/.

Sursa foto: Shutterstock