Boala celiacă are nevoie de regim alimentar permanent

Boala celiacă

Boala celiacă, manifestată la intoleranța la gluten, este o afecțiune grea. Sistemul imunitar răspunde anormal la o proteină numită gluten. Și produce leziuni ale mucoasei intestinului subțire.

Intestinul subțire este responsabil de absorbția nutrienților din alimente. Afectarea mucoasei intestinale conduce la alterarea absorbției elementelor nutritive din mâncare, fenomen numit malabsorbție. Deși boala celiacă nu este curabilă, evitarea glutenului îi oprește evolutia.

Cum ne afectează boala celiacă

Potrivit Dr Adelina Popescu, medic specialist gastroenterologie Clinica DigestMed, intoleranța la gluten afectează o persoană din 300. Însă frecventa cazurilor nediagnosticate este mai mare. Apare cu preponderență în copilărie, sub vârsta de 5 ani, sau la vârsta adulta, între 30 – 40 ani. Manifestările caracteristice includ diaree, vărăaturi, durere abdominală, balonare, scădere in greutate. Dar sunt și multe cazuri asimptomatice sau care se manifestă atipic. Pot apărea întârzieri de creștere la copii sau anemie prin deficit de fier.

În trecut, boala celiacă era considerata o afectiune cu debut in copilarie. Dar incidenta a crescut in randul adultilor. Cam 25% dintre cazuri apar la varsta de peste 60 ani.  Se prezinta rar cu diaree si scadere ponderala, putand fi asociata chiar cu obezitate. Exista operatii la nivelul stomacului (sleeve gastric, piloroplastie) care pot demasca boala celiacă silentioasa. Simptomele pot lipsi in totalitate sau pot aparea diareea, scaderea in greutate, durerea abdominala, balonarea, flatulenta.

Așa se confundă

Stomatita aftoasa recurenta, adica aparitia repetata a aftelor bucale,  poate fi singura manifestare de boala celiacă.  Exista insa si o serie de manifestari datorate deficitelor vitaminice asociate malabsorbtiei intestinale:

  • Echimoze si petesii – deficit de vitamina K
  • Dermatita, hipercheratoza foliculara – deficit de vitamina A
  • Osteopenie sau osteoporoza – deficit de vitamina D si Ca
  • Anemie – deficit de fier, acid folic, vitamina B12, B6
  • Hemoragii diverse – deficit de vitamina K
  • Neuropatie periferica – deficit de vitamina B12 si tiamina

Boala celiacă se poate asocia si cu alte boli autoimune, precum: diabet zaharat de tip I, tiroidita, dermatita herpetiforma, nefropatie mezangiala cu Ig A, boli inflamatorii intestinale, poliartrita reumatoida, sarcoidoza.

„Diagnosticul intolerantei la gluten poate fi dificil din cauza simptomatologiei nespecifice care se poate intalni in multe afectiuni digestive. Dar se bazeaza pe urmatoarele criterii:

  • Suspiciunea de boala celiacă
  • Teste specifice de sange – releva un nivel crescut al anumitor anticorpi care se intalnesc doar in boala celiaca (anticorpii anti-endomisium si anti-transglutaminaza tisulara Ig A); aceste analize se fac cand pacientul consuma gluten deoarece pot avea valori normale cand este eliminat glutenul din dieta.
  • Biopsia mucoasei intestinale – daca testele din sange sunt pozitive, diagnosticul trebuie confirmat in urma analizarii microscopice a mucoasei intestinului subtire; biopsia se preleveaza in timpul unei endoscopii digestive superioare prin care se vizualizeaza tubul digestiv superior (esofag, stomac, duoden)
  • Raspunsul la dieta fara gluten

Exista o forma silentioasa a bolii celiace in care testele de sange si biopsia sunt pozitive, dar simptomatologia este absenta; se recomanda astfel efectuarea testelor pentru malabsorbtie, necesare, de altfel, si in evaluarea unei boli celiace tipice: masurarea fierului, acidului folic, Ca-ului, vit. B12, vit D. Alte teste utile in evaluarea acestei afectiuni sunt: hemograma, lipidograma, hormonii tiroidieni, testul pentru densitatea osoasa (DEXA), teste genetice, testul de provocare la gluten.”, completează Dr Adelina Popescu, medic specialist gastroenterologie Clinica DigestMed.

Regimul e cel mai important

„Tratamentul în boala celiacă consta in dieta permanenta fara gluten. Trebuie evitate toate alimentele care contin gluten: grau, secara, orz si, initial, trebuie evitat si ovazul. Maltul, implicit berea, trebuie de asemenea exclus (cel din porumb este permis). Se pot consuma: porumbul, hrisca, meiul, amarantul, quinoa, sorgul, cartoful, amidonul din cartof, soia, tapioca, fasole. De asemenea, glutenul trebuie identificat si evitat din: medicamente, suplimente, aditivi, emulsificatori si stabilizatori. Pacientul trebuie sa citeasca cu mare atentie etichetele, deoarece glutenul poate fi ascuns in inghetata, mezeluri, branza topita etc. Laptele dulce trebuie consumat limitat din cauza coexistentei intolerantei secundare la lactoza. Cand apar deficite vitaminice, se pot administra suplimente cu multivitamine.”, spune dr. Adelina Popescu.

Atenție la complicații!

Complicatiile intolerantei la gluten, potrivit dr. Adelina Popescu, pot fi:

  • Non-responderii la dieta fara gluten – pot fi pacienti care nu respecta in totalitate dieta fara gluten sau pot fi pacienti care asociaza si alte intolerante sau alergii alimentare.
  • Boala celiaca refractara – se stabileste dupa cel putin 6 luni de persistenta a simptomelor, in ciuda aderentei la dieta fara gluten, si dupa excluderea altor afectiuni asociate
  • Jejunoileita ulcerativa – se caracterizeaza prin aparitia ulcerelor si stricturilor la nivelul intestinului subtire si se manifesta prin scadere in greutate, durere abdominala, diaree, febra; se suspicioneaza la cei cu forme refractare; tratamentul poate necesita rezectia chirurgicala a segmentului de intestin afectat.
  • Limfomul intestinal – este o forma de cancer care se localizeaza la nivelul sistemului limfatic intestinal; apare tipic dupa 20-40 ani de evolutie a bolii celiace; alte neoplasme asociate intolerantei la gluten pot fi carcinomul de faringe, esofag, intetsin subtire. Riscul dezvoltarii cancerului scade dupa dieta fara gluten.

Sursa foto: 123rf.com

Loading...