Biserica de la Densuș din Țara Hațegului

Biserica de la Densuș poartă, de fapt, numele de Sfântul Nicolae și se află în localitatea Densuș din Hunedoara.

A fost construită în secolul al XIII-lea, iar frumusețea ei l-a făcut pe Nicolae Iorga să spună că este „fără pereche în toată românimea”.

Biserica Sfântul Nicolae este trecută pe lista monumentelor istorice.

Biserica de la Densuș, scurt istoric

A fost ridicată pe ruinele unei construcții realizate în secolul al IV-lea, pe un plan pătrat cu latura de 6 metri.

Pe acel loc a fost un mausoleu al generalului roman Maximus Longinus, cel ucis de daci.

Istoricii mai susțin că pe locul bisericii a fost un templu închinat zeului Marte, unde aveau loc și ritualuri păgâne.

La realizarea ei s-au folosit pietre romane aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa.

Inclusiv acoperișul este din plăci de piatră suprapuse. Acesta are forma unei păsări cu aripile deschise.

Rămășițele picturilor murale datează din 1443 și poartă semnătura lui Ștefan, unul din primii zugravi români cunoscuți. Alături de el, la frescele interioare au mai lucrat alți doi zugravi.

Particularitățile operei zugravului Ștefan trimit cu gândul la pictura bisericii Sfântul Nicolae din Curtea de Argeș, realizată în secolul al XIV-lea.

Astăzi picturile abia se mai zăresc, unele dintre ele fiind acoperite cu var.

Cu greu se mai pot citi cuvinte și iscălituri ale meșterilor care au lucrat aici. Lucrările au fost vandalizate de cotropitori, în timp.

Istoricul Constantin C. Giurescu este de părere că biserica ar data cam de pe la 1280, iar Nicolae Iorga – cândva în secolul XVI.

Construcția ciudată

George Călinescu spunea despre aceasta că este „o biserică bizară, făcută din marmuri și coloane, culese de la Sarmizegetusa. Un mic stâlp din cei patru care susțin îngusta turlă e o stelă romană purtând numele lui Longinus”.

El a mai adăugat „E o marmura cu o inscripție elegantă, frumoasă precum o statuie. Ascunsă în umbră, abia luminată de câteva șuvițe de soare venind pe niște ferestruici, aceasta face impresia unei opere divine furată de genii nocturne”.

Un fost templu păgân

În mod normal, lăcașurile de cult creștine au altarul spre est. Aici altarul a fost construit mai spre sud. Acest lucru îi face pe specialiști să creadă că locul a fost mai întâi unul pâgân, în care aveau loc anumite ritualuri și sacrificii.

Peste ani, construcția a fost creștinizată.

Biserica cu două hramuri

Biserica de la Densuș are două hramuri, „Sfântul Ierarh Nicolae” (6 decembrie) și „Sfântul Prooroc Ieremia” (1 mai).

Biserica are o lungime de 30 de metri, lățimea de 8 metri, înălțimea de 18 metri și un spațiu interior de 15 metri pătrați.

Lăcașul de cult este în mijlocul unui cimitir vechi, al locului, unde se regăsesc cruci cum se făceau odinioară.

Preotul Alexandru Gherghel este cel care slujeşte de aproape 14 ani în biserica din piatră.

La restaurarea acesteia și-au adus contribuția Ministerul Culturii împreună cu Ambasada SUA.

Înainte de 1989, imaginea bisericii din Densuş se afla pe unul dintre cele mai răspândite timbre poştale, cel cu valoarea de 40 de bani.

Cum ajungi

Venind dinspre Hațeg, pe DN68 Hațeg – Caransebeș, în localitea Totești vei face dreapta pe DJ 687G și după 5 kilometri vei ajunge în Densuș.

Sursa Foto wikipedia