Bestia și frumoasa lui soție care au inspirat cel mai cunoscut basm de dragoste

Bestia și frumoasa lui soție care au inspirat cel mai cunoscut basm de dragoste

Celebrul basm 'Frumoasa și bestia', care vorbește despre iubiri aproape imposibile, a fost, cu siguranță, inspirat din fapte reale… așa cum sunt toate basmele. Bestia și frumoasa care s-a căsătorit cu el au existat în realitate, doar că magia nu l-a transformat niciodată într-un prinț frumos.

 

Dramatica poveste a unui bărbat din Tenerife, suferind de o mutație genetică rară a stat la bază pentru basmul cu bestia și frumoasa lui soție. Petrus Gonsalvus a fost numele lui și suferea de hirsutism, o boală deosebit de rară care i-a acoperit tot corpul și fața cu un strat gros de păr.

Datorită înfățișării sale exotice, Petrus a ajuns la Curtea Franței de mic copil. Aici făcea deliciul regelui și a primit o educație aleasă. După moartea lui Henric, în 1559, Petrus a migrat la curtea ducesei de Parma, guvernatoarea Țărilor de Jos și fiica lui Carol Quintul. Aici, straniul Petrus, uimitor prin aspectul lui de om al pădurii, reușește să cucerească măcar curiozitatea, dacă nu și inima unei tinere olandeze foarte frumoase.

O iubire imposibilă se transformă în căsnicie durabilă

Există câteva note istorice despre familia lui Gonzalvus, dar nimeni nu ne spune dacă tânăra chiar s-a îndrăgostit de el sau a fost silită să se mărite cu 'monstrul din pădure' pentru că era protejat la curtea ducesei.

Cert este că Petrus avea ceva avere, se însoară convenabil și chiar face trei copii, dintre care doi îi moștenesc boala. Un băiat și o fată ajung să semene perfect cu tatăl lor, acoperiți din cap până în picioare cu păr.

Nu se știe cât de fericită era tânăra soție căsătorită cu o 'bestie', cert este că familia ei stârnea interesul tuturor și se bucura de privilegiul de a fi apropiații ducesei. Ca atare, un nobil amator de rarități comandă o serie de portrete cu familia lui Petrus pe care le expune în colecția lui din Castelul Ambras, din Innsbruck.

Bestia și frumoasa lui soție, subiecte de studiu

Tablourile, comandate de Frederic al II-lea pot fi admirate și azi la castel unde se mai află și un portret al lui Vlad Țepeș. Mulți au spus că pictorul a exagerat cu pilozitatea pictată pe chipurile lui Petrus și ale copiilor săi.

Dar notele minuțioase lăsate de medicul italian Aldrovandi confirmă realitatea. Naturalistul italian credea că bărbatul plin de păr face parte dintr-o rasă deosebită de oameni. El era însă victima unei mutații genetice care face victime și în zilele noastre. În ultimele două decenii au fost notate 150 de cazuri de hirsutism, între care se înscriu și nepoții lui Gonsalvus.

Au fost găsite date certe conform cărora fiica lui, Tognina, s-a căsătorit și a avut mai mulți copii cu aceeași boală rară. Mutația genetică s-a dovedit și în cazul tatălui, și al fiicei mai puternică decât genele celuilalt soț, astfel că amândoi au avut mai mulți copii păroși decât sănătoși.

foto: wikipedia