Automedicația este periculoasă. Atunci când se confruntă cu primele simptome ale unei afecțiuni minore, 62% dintre români folosesc produse care se eliberează fără prescripție medicală. Este concluzia unui studiu realizat pentru RASCI de către compania de cercetare de piață IPSOS, în cadrul campaniei educaționale „Despre sănătate, cu responsabilitate”.

Cum funcționează automedicația la români

Potrivit acestui studiu, confruntați cu simptome ale unei afecțiuni minore, 39% dintre respondenți au declarat că au folosit un medicament fără rețetă (OTC) pentru a-și ameliora simptomele. În timp ce 23% au apelat la suplimente alimentare. Fie vitamine și minerale, fie suplimente alimentare pe bază de plante. Dintre respondenții cooptați în studiu, 18% au declarat că nu au luat nicio măsură. Au așteptat ca afecțiunea să treacă de la sine. Iar 16% au declarat că au folosit remedii populare.

„Este de așteptat că nu ne vom prezenta la medic pentru ”un banal strănut”. Este corect să luăm un antitermic atunci când avem febră până ajungem la medic. Însă, atunci când nu recunoaștem simptomele sau ne confruntăm cu simptome de o intensitate și durată pe care nu le-am mai întâlnit anterior, sau care se repetă relativ frecvent, este foarte important să nu amânăm și să consultăm medicul.

Automedicația controlată poate fi o soluție. În sensul în care pacientul apelează la un tratament indicat anterior de către medic pentru aceeași afecțiune sau pentru simptome similare. Însă aceasta necesită o informare corectă în prealabil. Și o responsabilizare a pacientului cu privire la administrarea corectă a tratamentului, conform indicațiilor din prospect.” declară dr. Daciana Toma, Secretar al Societății Naționale de Medicina Familiei.

Pentru ce ne tratăm acasă?

Cele mai comune simptome pentru care se folosește automedicația cu produse care se eliberează fără rețetă sunt: răceală și gripă, dureri de cap, dureri articulare și musculare, dureri menstruale, balonare, arsuri gastrice sau dureri de stomac.

Medicul reprezintă principala sursă de informare cu privire la abordarea corectă în cazul afecțiunilor minore, fiind urmat de farmacist. Totodată, aceștia sunt și sursele de informare care se bucură de cea mai mare încredere din partea respondenților.

„De cele mai multe ori, persoanele care achiziționează produse care se eliberează fără prescripție medicală știu dinainte ce produse vor. Fie că au mai folosit cu altă ocazie, fie că le-au mai fost recomandate sau au auzit despre acestea din diferite surse. De aceea, nu este suficient să ne bazăm pe faptul că oamenii ar trebui să citească prospectul și eticheta produsului. Ci este foarte important ca noi, farmaciștii, să ne asigurăm că pacienții și consumatorii au informațiile corecte și complete. Că știu ce fel de produs cumpără, înțeleg care sunt rolul și efectul acestuia asupra organismului, cum ar trebui administrat și care sunt posibilele interacțiuni pe care le poate genera.” a declarat dr. farm. Răzvan Prisada, Vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România.

Prospectul se citește cu atenție

Majoritatea respondenților au declarat că citesc prospectul unui produs. Cu toate acestea, nu toate informațiile incluse în prospect prezintă același nivel de interes în rândul utilizatorilor. Aceștia fiind interesați în principal de modul de administrare și dozaj (84%) și efecte secundare (80%). În timp ce restul sunt citite doar de aproximativ jumătate dintre respondenți.

„Deși informațiile din studiu relevă faptul că oamenii citesc, într-un procent covârșitor, informațiile din prospect, respectiv de pe eticheta produselor care se eliberează fără prescripție medicală, fapt ce nu poate decât să ne bucure, același studiu a constatat că există confuzii frecvente între categoriile de produse pe care Asociația le reprezintă, cu precădere între OTC-uri și suplimente alimentare. Date fiind indicațiile diferite ale acestora, este extrem de important să se facă diferențierea corectă, atât timp cât vorbim despre tratament simptomatic în cazul OTC-urilor, respectiv de menținerea unei stări de sănătate în cazul suplimentelor alimentare, întrucât acestea din urmă vin să completeze o nevoie nutrițională dar nu previn, nu vindecă, nu tratează. În această situație, este firesc să ne concentrăm în continuare eforturile pe informarea corectă a utilizatorilor acestor categorii de produse, precum și pe dezvoltarea educației pentru sănătate în rândul cetățenilor, ” a declarat Diana Mereu, Director Executiv RASCI.

 

Sursa foto: Shutterstock