Astmul are nevoie de tratament pe viață

femeie care isi trateaza astmul

Astmul este o boală cu consecințe grave asupra calității vieții oricărei persoane, indiferent de vârstă, dificil de diagnosticat , dar care poate fi ținută sub control cu tratament.  

Este una dintre cel mai des întâlnite afecțiuni cronice la nivel mondial. Este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, cu un impact major asupra calității vieții. Și aria ei de răspândire se extinde din ce în ce mai mult. Nu vreau să te sperii, dar, în prezent, 1 din 250 de decese în lume e cauzat de astm. Şi, culmea, acestea ar putea fi prevenite prin respectarea tratamentului medicamentos pe termen lung recomandat de medic. Dacă personalități precum David Beckham, Mariah Carey, Sharon Stone sau, de pe la noi, Maria Ciobanu au reușit nu doar să ducă o viață normală ci și să facă performanțe remarcabile în domeniile în care activează, de ce nu ar putea oricine?

De ce aşa şi nu altfel?

Aproximativ un milion dintre români suferă de astm. Dar ar putea fi și mai mulți, dat fiind că boala este subdiagnosticată. Și asta pentru că simptomele sunt nespecifice și pot varia în timp. 1 din 5 pacienți cu astm sever suferă o criză atât de gravă, încât nu poate solicita ajutor. Toate acestea pentru că pacienții încă nu știu că pot duce o viață normală dacă își iau tratamentul zilnic, toată viața, și se feresc de factorii de risc. Cauza îmbolnăvirii nu e cunoscută, dar există tratamente care țin boala sub control. Dar pentru asta e nevoie ca relaţia dintre pacient şi medicul curant să fie una extrem de strânsă și sinceră.

Simptomele se testează

Mulţi dintre noi nici nu ştim dacă suferim de astm sau nu. Pentru că evităm să ne testăm respiraţia şi plămânii. Totuşi, nu ai nici o scuză dacă nu te prezinţi la medic atunci când: tuşeşti, mai ales noaptea, după efort sau după ce râzi cu poftă; ai senzaţia că te sufoci adesea sau că te apasă ceva pe piept; respiri şuierător. Simptomele apar de obicei în urma unor factori, precum alergenii, infecţiile sau schimbarea vremii, dar şi aspirina, aditivii sau coloranţii alimentari. Şi refluxul gastro-esofagian poate declanşa o criză. Numai medicul îţi poate oferi planul corect de tratament. În stabilirea diagnosticului, spirometria este esenţială. Este o metodă neinvazivă care măsoară capacitatea pulmonară. Durează 10-15 minute şi ţi se dă rezultatul pe loc. Tot ce ai de făcut este să sufli într-un tub ataşat unui computer care înregistrează felul în care respiri. Dacă rezultatul indică prezenţa astmului, medicul te va lua în evidență şi vei începe un program de tratament.

Cum ții boala în frâu

Foarte important de reţinut este faptul că trebuie să cunoşti bine rolul fiecărui medicament recomandat şi să te prezinţi la controale regulate, aşa cum îţi sugerează medicul. la . Atenţie: medicamentele pentru astm, de fond, care ţin sub control inflamaţia căilor respiratorii, trebuie luate zilnic! Pentru crizele de astm se foloseşte medicaţia de urgenţă, iar dacă ai crize mai mult mai mult de 2 ori pe săptămână, astmul tău nu e controlat corespunzător. Există și anumiți factori de risc care, odată eliminați, îți ușurează situația. Fumatul, chiar și pasiv, alergenii la locul de muncă, praful și gândacii (cei care trăiesc în case infestate cu gândaci riscă de 4 ori mai mult față de ceilalți să facă astm) se numără printre ei.

Viața cu astm poate fi frumoasă

Pentru că, potrivit statisticilor, aproape jumătate dintre pacienți uită să-și administreze tratamentul zilnic sau renunță la medicație când se simt mai bine ori din motive financiare, Institutul pentru Dezvoltare în Sănătate și Educație (IDSE) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) au lansat Campania Respir', menită să informeze și să educe populația. Se alătură acestei initiative Societatea Română de Pneumologie (SRP) și Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC). Campania este susținută și de Caravana cu Medici şi de clubul sportiv CSM Bucureşti. Și ai la dispoziție în acest sens platforma de informare www.viatacuastm.ro. ,,Astmul poate fi ținut sub control cu tratamentul potrivit la momentul potrivit: terapie de fond, care se administrează zilnic, indiferent dacă pacientul manifestă sau nu simptomele specifice, și terapie la nevoie.', spune Conf. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeş, medic primar pneumolog, specialist pediatru. ,,Pacientul care are astmul sub control este cel care urmează tratamentul prescris și care știe ce factori declanșatori trebuie să evite astfel încât crizele de astm să fie din ce în ce mai rare.', completează Şef de lucrări Dr. Elena Camelia Berghea, Vicepreședintele al SRAIC.

Citește și:Hemoroizii se agravează în vacanță. Care sunt explicațiile și recomandările unui specialist