Astmul poate fi ținut în frâu. Așa poți duce o viață perfect normală

Astmul poate fi ținut în frâu. Așa poți duce o viață perfect normală

Astmul este una dintre bolile greu de suportat. Deși e o boală cu consecințe grave asupra calității vieții oricărei persoane, indiferent de vârstă, astmul nu e depistat la timp și nici tratat corespunzător. Tu când ți-ai verificat plămânii ultima dată?

Astmul este una dintre cel mai des întâlnite afecțiuni cronice la nivel mondial. Și aria ei de răspândire se extinde din ce în ce mai mult. Nu vreau să te sperii, dar specialiştii spun că, în prezent, 1 din 250 de decese în lume e cauzat de astm. Şi, culmea, acestea ar putea fi prevenite prin dozarea tratamentului medicamentos pe termen lung și întârzierea crizelor astmatice severe!

De ce aşa şi nu altfel?

Aproximativ 6% dintre români sunt diagnosticați cu astm. Societatea Română de Pneumologie estimează că în România sunt între 800.000-1.000.000 pacienți diagnosticați. Din nefericire, într-o clasă cu 30 de copii, 2-3 dintre ei suferă de astm. 1 din 5 pacienți cu astm sever suferă o criză atât de severă, încât nu poate solicita ajutor. Toate acestea pentru că pacienții încă nu știu că pot duce o viață normală dacă își iau tratamentul și se feresc de factorii de risc. Cauza îmbolnăvirii nu e cunoscută, dar există tratamente care controlează boala. Chiar dacă nu se vindecă definitiv, majoritatea celor afectaţi pot duce o viaţă normală. Dar pentru asta e nevoie ca relaţia dintre pacient şi medicul pneumolog să fie una extrem de strânsă.

Simptomele se testează

Or, mulţi dintre noi nici nu ştim dacă suferim de astm sau nu. Pentru că evităm să ne testăm respiraţia şi plămânii. Totuşi, nu ai nici o scuză dacă nu te prezinţi la medic atunci când: tuşeşti, mai ales noaptea, după efort sau după ce râzi cu poftă; ai senzaţia că te sufoci adesea sau că te apasă ceva pe piept; respiri şuierător. Simptomele apar de obicei în urma unor factori, precum alergenii, infecţiile sau schimbarea vremii, dar şi aspirina, aditivii sau coloranţii alimentari. Şi refluxul gastro-esofagian poate declanşa o criză. Numai medicul îţi poate oferi planul corect de tratament. În stabilirea diagnosticului, spirometria este metoda care măsoară limitarea fluxului de aer şi a reversibilităţii acestuia. Te poţi testa gratuit, pentru a afla dacă ai sau nu astm. Durează 10-15 minute şi ţi se dă rezultatul pe loc. Tot ce ai de făcut este să sufli într-un tub ataşat unui computer care înregistrează felul în care respiri. Dacă rezultatul indică prezenţa astmului, medicul te va lua în evidenta şi vei începe un program de tratament.

Cum ții astmul în frâu

Foarte important de reţinut este faptul că trebuie să cunoşti bine rolul fiecărui medicament recomandat, iar lista de tratament trebuie revizuită la fiecare 3 luni, în urma unui consult detaliat. Atenţie: medicamentele pentru astm trebuie luate zilnic! Inhalatoarele sunt numai pentru situaţii de urgenţă. Dacă utilizezi medicaţia de urgenţă mai mult de 2 ori pe săptămână, astmul tău nu e controlat corespunzător. Există și anumiți factori de risc care, odată eliminați, îți ușurezi situația. Fumatul, alergenii la locul de muncă, praful și gândacii (cei care trăiesc în case infestate cu gândaci riscă de 4 ori mai mult față de ceilalți să facă astm) se numără printre ei.

Informarea te ajută

„Am observat că în ultimul timp vin tot mai mulți oameni să-și facă controale de rutină. Unii știu chiar și de spirometrii. Iar asta nu poate decât să mă bucure. Sunt încântată că eforturile Societății Române de Pneumologie îi ajută cu adevărat pe oameni, iar faptul că anul acesta celebrăm zece ani de tradiție confirmă încă o dată cât de eficiente sunt campaniile de informare pe de o parte și, pe de altă parte, cât de multă nevoie avem de ele.” Este esențial ca oamenii să fie informați constant, astfel încât să cunoască riscurile la care se supun pe de o parte, și cum să-și țină boala sub control pe de altă parte. Pentru cei care nu au fost încă diagnosticați, dar au simptome respiratorii sugestive pentru astm, sunt alergici ori au rude care au fost diagnosticate cu astm, campaniile de informare și educare pot face diferența dintre o viață bună și una în suferință., spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Societății Române de Pneumologie

Sursa foto: Shutterstock

Loading...