Continuă să scadă cererea de locuințe. Uite și la ce prețuri

apatramente de inchiriat Bucuresti

Apartamentele de închiriat în București, tot mai căutate.

Luna august a reconfirmat tendința de scădere a cererii de locuințe manifestată anul acesta. Astfel, potrivit celor mai recente date furnizate de ANCPI, în luna august au fost vândute, la nivelul întregii țări, 9563 de locuințe (unități individuale), mai puține cu 7,2% față de cele vândute în luna august a anului trecut.

Față de luna iulie 2019 scăderea a fost de 6,5%. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna august 2019, în București – 7.149, Ilfov – 4.463 și Brașov – 2.106.

Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Alba– 258, Sălaj – 244 și Olt – 91.

Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în luna august a acestui an a fost de 43.109, mai mare cu 2.533 față de perioada similară a anului trecut.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna august 2019, a fost de 27.142, cu 6.744 mai mare față de luna august 2018.

Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 8.502, Ilfov – 2.106 și Timiș – 1.480.

La polul opus, se află județele Harghita – 64, Gorj – 54 și Sălaj – 54.

Cresc închirierile în detrimentul vânzărilor imobiliare

Închirierile, însă, s-au triplat în primul semestru față de perioada similară a anului trecut. Aproximativ 40% din totalul tranzacțiilor imobiliare din primele șase luni ale acestui an au fost reprezentate de închirieri, înregistrându-se o triplare pe acest segment, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În aceeași perioadă a anului trecut s-au efectuat circa 16% închirieri versus 84% vânzări.

„Întrucât piața imobiliară a cunoscut un avans accelerat în ultima perioadă, cererea de închirieri a crescut, la rândul său, direct proporțional cu tendințele pieței', a declarat Răzvan Cuc, președintele Re/Max România.

Din volumul total de proprietăți tranzacționate în această perioadă, 86% fac parte din segmentul rezidențial, urmate de cele comerciale și office (8,5%), terenuri (3,5%) și proprietăți industriale (2%).

Cele mai active centre regionale din perspectiva dezvoltărilor imobiliare rămân București, Cluj, Sibiu, Brașov – respectiv orașele de dimensiuni mari cu o creștere economică accelerată -, astfel că topul orașelor în care s-au încheiat cele mai numeroase tranzacții rămâne la fel că anul precedent.

Cu cât își închiriază statul locuințele

După mai bine de 10 ani va fi actualizat tariful de bază lunar al chiriei (lei/mp) practicat pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe aparţînând statului ori primăriilor, precum şi pentru locuinţele de serviciu, locuinţele de intervenţie şi căminele pentru salariaţi ale societăţilor.

Actualizarea va fi făcută pe baza ratei anuală a inflaţiei pentru perioada 2007 – 2018. În urmă actualizării tarifelor de bază cu rată anuală a inflației aferentă perioadei 2007- 2018 a rezultat o creștere a tarifelor de bază cu 151,04% față de tarifele inițiale.

Tariful de bază lunar al chiriei propus prin proiectul de Hotărâre de Guvern este actualizat cu rată anuală a inflaţiei, calculat de la dată ultimei actualizări, respectiv 31 decembrie 2006, şi până la dată 31 decembrie 2018.

Tariful de bază se reduce, după caz, pentru întreaga suprafaţă locuibilă, după cum urmează:

– 15% pentru camerele situate la subsol, demisol sau în mansarde aflate direct sub acoperiş;

– 10% pentru locuinţele lipsite de instalaţii de apă, canal, electricitate sau numai de unele dintre acestea;

– 10% pentru locuinţele construite din materiale de construcţii inferioare, cum este paiantă. Nivelul maxim al chiriei nu poate depăşi:

– 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie, pentru locuințele sociale; iar pentru ceilalți chiriași

– 15% din venitul net lunar pe familie în cazul în care venitul mediu net lunar pe membru de familie nu depăşeşte salariul mediu net lunar pe economie;

– 25% din venitul net lunar pe familie în cazul în care venitul net lunar pe membru de familie se situează între venitul mediu net lunar pe economie şi dublul acestuia.