Anul Nou evreiesc începe cu Zilele Respectului și Ziua Ispășirii

Anul Nou evreiesc începe cu Zilele Respectului și Ziua Ispășirii

În acest an, a doua săptămână a lunii septembrie are o mare importanță în calendarul evreiesc. Pentru că, pe 10 ale lunii, se intră în Anul Nou evreiesc. Iar Anul Nou evreiesc începe cu Zilele Respectului și Ziua Ispășirii.

Începe Anul Nou evreiesc

„Să ai un an bun!' este urarea cu care se salută credincioșii cultului mozaic la Anul Nou evreiesc. Acesta începe din Ajunul zilei de 20 septembrie. Roș Hașana este o sărbătoare extrem de importantă, reprezentând un moment de răscruce în viața fiecărui evreu. Acum se face bilanțul greșelilor trecute și planul schimbărilor viitoare în bine. Se înalță rugi pentru iertarea faptelor rele. Starea de bine, optimismul și pofta de viață pun stăpânire pe toți credincioșii. Se mănâncă mere și miere, pentru zile dulci și bune în noul an. Un ritual vechi le poartă pașii evreilor către ape curgătoare, unde își „spală' păcatele și le lasă duse departe de curenți. Pe de altă parte, pentru mozaici, Anul Nou simbolizează Facerea Lumii, momentul în care a fost creat primul om. Potrivit scrierilor istorice, se pare că Adam ar fi luat viață pe 7 octombrie, în anul 3761 î.C.

100 de sunete pentru 10 zile de căință

Atât în prima, cât și în cea de a doua zi a Noului An, șofarul, un corn de berbec special, anunță Ziua Judecății, trezește credincioșii și îi îndeamnă la reculegere, prin câte 100 de sunete emoționante. Până la sfârșitul lunii, urmează zile pline de rugăciuni menite să aducă recunoașterea lui Dumnezeu ca rege și judecător. Iar aceste prime 10 zile ale anului sunt cunoscute ca „Cele 10 zile ale căinţei' sau Zilele Respectului. Se spune că acum cei buni și drepți sunt înscriși în cartea vieții, cei răi, în cartea morții. Iar restul rămân undeva la mijloc. Faptele din aceste 10 zile atârnă greu în balanța judecății divine. În timpul Zilelor Respectului, Dumnezeu e mai apropiat de evrei şi mai receptiv la căinţă.

La Iom Kipur, se iartă

Pe 19 septembrie, are loc cea mai mare sărbătoare mozaică, Ziua Răscumpărării, a Ispășirii. Dacă la Anul Nou li se decide soarta, la Iom Kipur se dă sentința definitivă a viitorului. Împăcarea este cuvântul de ordine. Regretele sincere exprimate în această zi răscumpără păcatele omului în fața lui Dumnezeu. Ziua Răscumpărării este sfântă, mai ales pentru că acum, mai mult ca oricând, Dumnezeu ascultă rugile evreilor. De aceea, întreaga zi se petrece în Sinagogă, rostind rugăciuni, uitând de tot ce este material. Mozaicii se dedică în totalitate spiritului, se înalță sufletește, se purifică. Este o zi de post, de abstinență, în care sunt interzise cu desăvârșire mâncarea, băutura, spălatul, parfumatul, machiajul, purtarea obiectelor vestimentare din piele, precum și relațiile sexuale. Trebuie să se ceară și să se primească iertare de la toți cunoscuții.

Sursa foto: 123rf.com