Amnezia infantilă, unul din marile secrete ale creierului, începe să fie descifrată

Amnezia infantilă, unul din marile secrete ale creierului, începe să fie descifrată

Te-ai întrebat vreodată de ce nu îți amintești nimic din primii patru ani de viață? Nimeni nu poate, este imposibil! Iar acest fenomen a fost denumit amnezia infantilă. Cercetările din ultima vreme încep să se apropie de cheia acestui fenomen.

 

Este uimitor cum puii de păsări cântătoare se dezvoltă în trei săptămâni și învață rapid ce au voie să mănânce, care sunt locurile sigure și locurile periculoase, ce dușmani au în natură și, mai ales, cum trebuie să cânte, imitându-și părinții.

Dar puii de om, după primii trei sau patru ani de viață, nu mai au deloc amintiri. Amnezia infantilă este una din marile taine ale creierului nostru care are o dezvoltare mult mai lentă decât se credea.

Bebelușii și copiii mici nu pot avea amintiri pe termen lung, iar acest lucru se datorează se pare vitezei cu care se dezvoltă hipocampul, zona creierului responsabilă cu amintirile și stocarea informațiilor. Ei pot avea mici amintiri pe termen scurt, de la o lună la alta, dar când vor intra la școală sau când vor ajunge la adolescență, nu își vor mai aminti nimic din ceea ce făceau la 3 ani.

Amintirile pe termen lung nu pot fi stocate în copilăria fragedă

Paul Frankland, coordonatorul unui studiu asupra memoriei copiilor, în cadrul Spitalului pentru Copii din Toronto, este de părere că hipocampul poate forma anumite amintiri până la 3 ani, dar le pierde în câțiva ani deoarece se dezvoltă, de maturizează și nu le înmagazinează pe termen lung. În anii copilăriei, se nasc milioane de neuroni noi, creierul se restructurează de la o etapă la alta, iar amintirile prea fragede sunt pierdute. Așa se poate explica acest fenomen de amnezia infantilă.

Limbajul, strâns legat de amintiri

Se presupune că bebelușii nu pot păstra în amintire evenimentele din viața lor deoarece nu stăpânesc limbajul. Până la vârsta de 3 sau 4 ani când încep să vorbească mai bine, nu se pot forma nici amintirile. Limbajul ne ajută să ne ordonăm gândurile și să le stocăm. În absența lui, tot ceea ce învățăm este mai greu de clasificat și memorat. Pe de altă parte, dacă părinții le povestesc mai târziu despre anumite momente din copilăria timpurie, copiii încep să își creeze amintiri false, bazate pe ceea ce li se spune.

Văzul, cel mai important pentru bebeluși

În creierul sugarilor, sunt foarte active la început zonele care procesează informațiile vizuale și  cele care îl ajută să se adapteze la stimuli noi. Atenția internă, după cum o numesc specialiștii, adică acea capacitate care ne ajută să stocăm amintirile, nu este dezvoltată în primii ani de viață.

Amnezia infantilă. Creierul funcționează diferit în copilărie

Omul se naște cu aproximativ 10 miliarde de neuroni, iar creierul formează legături neuronale în exces în primii ani de viață pentru a se putea dezvolta. De aceea, se spune că imaginația copiilor nu are limite. Când sunt mici, ei observă lumea și văd numeroase scenarii prin care aceasta se poate transforma, susține psihologul Alison Gopnik.

Pe măsură ce ne maturizăm, punem frâu imaginației și învățăm să ne adaptăm la tiparele sociale din mediul nostru. În copilărie, însă, când apariția de noi sinapse este deosebit de rapidă, capacitatea de a stoca amintiri este foarte redusă. Dar sunt stimulate imaginația și creativitatea și nu de puține ori copiii mici pot avea viziuni geniale asupra lumii.

foto: 123rf.com