Dacă te confrunţi adesea cu gaze intestinale şi balonare, află mai jos care sunt alimentele pe care ar trebui să le eviţi sau să le consumi în cantităţi mai reduse!

Alimente care provoacă balonare și gaze intestinale

Lactatele – conţin lactoză, o substanţă care, consumată în exces, poate duce la apariţia gazelor intestinale. Până la vârsta de 25 de ani, foarte multe persoane dezvoltă intoleranţă la lactoză, afecţiune care se manifestă prin balonare, crampe, dureri de stomac şi flatulenţă. Pentru a evita simptomele neplăcute, poţi consuma lactate care nu conţin lactoză sau poţi lua suplimente cu lactază, o enzimă care te va ajuta să digeri fără probleme lactatele obişnuite.

Fructele – merele verzi, strugurii, piersicile, cireşele şi prunele sunt cele mai cunoscute fructe al căror consum are drept consecinţă apariţia gazelor intestinale. Aceste fructe conţin mult sorbitol şi cantităţi mari de fibre, care provoacă gaze ca urmare a digestiei lente. Desigur, nu îţi recomandăm să eviţi de tot aceste fructe, pentru că au numeroase beneficii pentru sănătatea ta, dar ar fi mai bine să le consumi în cantităţi mai mici.

Legumele – în special legumele crucifere pot cauza gaze intestinale, iar în această categorie includem: mazărea, sparanghelul, broccolli, varza de Bruxelles, conopida etc.

Făinoasele – cereale precum grâul, orzul sau secara sunt carbohidraţi ale căror legături sunt mai greu de distrus, aşa că stomacul reacţionează pe măsură: vei avea o digestie mai lentă şi, prin urmare, e posibil să suferi de gaze intestinale. Un alt motiv poate fi glutenul, o proteină care este adesea de vină pentru episoadele de constipaţie, gaze şi dureri abdominale.

Fasolea – este bogată în proteine şi fibre, substanţe care sunt de ajutor în cura de slăbire, pentru că ajută la menţinerea senzaţiei de saţietate, dar care îngreunează digestia. Dacă ştii că ai un metabolism mai leneş, evită să consumi fasole sau ia un supliment cu cărbune, care ajută la absorbţia gazelor intestinale.

Nuci – fructele în coajă lemnoasă, printre care nucile, alunele de pădure, arahidele şi caju, sunt surse importante de grăsimi sănătoase, fibre şi proteine, dar trebuie consumate cu moderaţie, mai ales dacă ai des probleme cu digestia.

Alimente fără zahăr, cu îndulcitori – se întâmplă adesea ca în regimul de slăbire să apelăm la produse fără zahăr, în ideea că tăiem câteva calorii din listă, dar îndulcitorii care îl înlocuiesc nu sunt deloc indicaţi, în special persoanelor cu tulburări digestive. Guma de mestecat, sucurile carbogazoase sau bomboanele fără zahăr, de exemplu, pot cauza flatulenţă, dar ar putea avea un efect negativ şi asupra hormonului foamei. Studiile arată că îndulcitorii din alimente şi băuturi pot perturba producţia de grelină, aşa-numitul hormon al foamei, stimulând apetitul.

Remedii pentru gaze intestinale

Există numeroase medicamente împotriva gazelor la stomac care pot fi eliberate fără reţetă medicală, însă şi unele alimente pot avea efect benefic. Astfel de alimente sunt: probioticele, iaurtul, ghimbirul, mierea crudă, scorţişoara, sucurile de verzituri (varză kale, spanac, castraveţi), ananasul, seminţele de in sau de fenicul.

Când să te adresezi medicului

Chiar dacă flatulenţa nu este un simptom care să ascundă probleme grave, există câteva semnale de care trebuie să ţinem cont şi să ne prezentăm urgent la medic dacă le observăm. Aşadar, dacă flatulenţa este însoţită de următoarele simptome, adresează-te medicului cât mai curând:

  • Crampe dureroase;
  • Diaree;
  • Constipaţie;
  • Scaun cu sânge;
  • Febră;
  • Senzaţie de greaţă şi vărsături;
  • Durere în partea dreaptă a abdomenului.