Alimentația corectă a copilului pe timp de vară

alimentația copilului pe timp de vară

Vara copilul consumă mult mai multă energie decât în restul sezoanelor. Jocurile în aer liber, sportul, lupta cu valurile mării îi pot solicita la maxim micuţul organism pentru a face faţă efortului îndelungat. Când „motorul' începe să meargă, respiraţia se intensifică, sângele începe să circule mai repede şi arderile calorice sunt accelerate. Deci, și alimentația ar trebui adaptată nevoilor.

În plus, alimentația ar trebui să-l ajute să se adapteze temperaturilor ridicate. Chiar dacă înghețata pare a fi cea mai bună idee de a te răcori în zile caniculare, nu este indicat să o consume zilnic. Pe lângă aportul ridicat de calorii pe care îl au majoritatea produselor, stomacului nu-i priesc temperaturile extreme.

Copiii români suferă de obezitate

În România, conform unui studiu realizat de Ministerul Sănătăţii la nivelul populaţiei de copii, incidența supraponderabilităţii este de 26,75%, iar a obezităţii este de 11% – valori relativ mari în comparaţie cu vestul Europei. Acelaşi studiu arată că cei mai afectaţi sunt copiii din mediul urban şi de două ori mai mult băieţii de 8 ani decât fetele de aceeaşi vârstă.

Meniul zilnic al unui copil între 3-7 ani, din punct de vedere nutriţional

Deşi în această perioadă creşterea este mult mai lentă, corpul trebuie să fie pregătit să susţină o activitate musculară puternică, refacerea rapidă a ţesuturilor precum să ofere şi o apărare straşnică împotriva bacteriilor.

În alimentaţia preşcolarului, meniul trebuie să fie cât mai variat şi mai abundent. Ca şi calorii, acestea variază în funcţie de vârsta astfel: la 3 ani are nevoie de 1300 cal/ zi, la 4 ani are nevoie de 1500 cal / zi, la 5 ani are nevoie de 1650 cal /zi, iar la 6 ani are nevoie de 1800 cal / zi.

Alimentația trebuie să fie variată

În ceea ce priveşte carnea, copilul trebuie să primească în jur de 50-75 grame/ zi. Un aspect foarte important de menșionat: nu trebuie să mănânce carne în fieacare zi. Mezeluri ar fi bine să îi dai foarte rar. Pâinea – integrală şi nu caldă şi proaspătă, este mult mai bine digerata de stomacul celor mici. Aceasta nu se va administra în cantităţi mai mari de 150-200gr zilnic. Lipidele sunt considerate adevărate rezerve de energie şi reprezintă 8,7% din greutatea preşcolarului. Principalele surse de lipide sunt untul, laptele, grăsimea vegetală şi ouăle.

'5 porţii de legume şi fructe zilnic' – chiar dacă sună a clişeu, acest sfat nutriţional din parte specialiştilor este încă aplicat în nutriţia copiilor. Aportul de vitamine are rol energetic în metabolismul micuţului.

Pumnul, unica măsurătoare corectă când vine vorba de mărimea porţiilor

Nutriţioniştii recomandă orientarea după mărimea pumnului copilului în alegerea porţiilor. 3 mese pe zi înseamnă 3 porţii de mărimea pumnului lui strâns. Aceea este capacitatea stomacului şi cantitatea de mâncare în urma căreia acesta se va simţi sătul. Obligarea copilului să mănânce o porţie supradimensionată este o practică rea întâlnită în parenting şi nu este susţinută de nici un nutriţionist specializat.

Cum îți înveți copilul care este alimentația corectă

Nutriţia este un element deosebit de important, care ridică de cele mai multe probleme atât în cazul adulţilor, dar în special în cazul copiilor. Cu toate acestea, problemele referitoare la nutriţie au un numitor comun, acesta fiind o educaţie alimentară corectă. Pentru a evita o practică incorectă în alimentaţie, este ideal ca aceasta educaţie alimentară să fie realizată încă din copilărie. Este foarte important să nu transmitem copilului impresia că trebuie să înveţe aceste noţiuni, din contră, educaţia alimentară trebuie percepută că o normalitate, ce poate fi dobândită şi prin joacă', explică Adina Radu Cosma, manager la Lumea Copilăriei.

 

Sursa foto: 123rf.com / Igor Yaruta