Stephen Hawking a murit. Diagnosticat cu o boală cruntă, nu trebuia să trăiască mai mult de 3 ani. A ajuns până la 76 de ani

Stephen Hawking

Stephen Hawking, unul din cei mai cunoscuţi fizicieni şi cosmologi contemporani, profesor la Universitatea Cambridge, a murit la vârsta de 76 de ani.

A sfidat însă toate așteptările, pe cele mai optimiste posibil, el fiind diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică la vârsta de 21 de ani și dându-i-se atunci doar 2, maximum 3 ani de viață. Iată că, în ianuarie, a apucat să împlinească venerabila vârstă de 76 de ani.

Pacienţii diagnosticaţi cu boala de care suferă Stephen Hawking trăiesc, în medie, 3 ani, numai 10% dintre aceştia reuşind să supravieţuiască mai mult de 10 ani.

„Suntem profund întristaţi de decesul iubitului nostru tată”, au transmis Lucy, Robert şi Tim, copiii regretatului fizician, rezultați din căsătoria cu Jane Wilde, prima lui soție.

„A fost un mare om de ştiinţă şi un om extraordinar, a cărui activitate şi moştenire vor dăinui timp de mulţi ani”, se mai arată în comunicatul dat de familia lui Stephen Hawking.

Fizicianul s-a stins din viaţă în linişte, în locuinţa sa din Cambridge, în cursul dimineţii de miercuri.

Cunoscut mai ales pentru paradoxul de minte strălucită, genială, într-un corp paralizat, Stephen Hawking s-a făcut remarcat mai ales prin reușita lui de a „traduce” și transmite într-un mod accesibil publicului, indiferent de pregătirea sa, noțiuni complexe de fizică. Lucrarea sa „A Brief History of Time”, doar una dintre moștenirile lăsate, a devenit bestseller.

Din păcate, fizicianul englez din Oxford, profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge, deținută cândva de Isaac Newton, nu a fost recompensat și cu premiul Nobel.

Un aspect interesant legat de nașterea sa este acela că Hawking a venit pe lume când se aniversau 300 de ani de la nașterea lui Galileo Galilei, respectiv în 8 ianuarie 1942.

Rezultate mediocre la școală

În școală, Stephen Hawing nu a avut deloc o evoluție strălucită, notele sale fiind mediocre. Mai mult, la vârsta de 9 ani, copilul Hawking avea printre cele mai proaste note din clasă.

Însă Hawking avea nenumărate preocupări extrascolare. Îi plăcea să dezasambleze ceasuri și radiouri.

Chiar dacă nu se ridica la performanțele colegilor săi, de timpuriu aceștia, dar și profesorii au înțeles că aveau de-a face cu un mic geniu. Nu degeaba porecla lui Stephen, în copilarie, era Einstein.

Problema legată de note era una care îl deranja mai ales pe tatăl lui Stephen, care visa să-și vadă băiatul la Oxford, însă nu avea banii necesari, astfel că o bursă ar fi fost de folos. Din fericire, însă, pe ultima sută de metri, Stephen a reușit să-i convingă pe cei de la Oxford că merită să fie primit, obținând un scor excelent la fizică.

A fost în echipa de canotaj, la Oxford

În primul an petrecut la Oxford, studentul Stephen Hawking se simțea izolat și nefericit, potrivit biografului Kristine Larsen. Ce l-a scos din această stare a fost includerea în echipa de canotaj, pe un post unde nu trebuia sa vâslească, pentru că fizicul oricum nu-l ajuta foarte mult, ci de cârmaci. Pe această poziție erau preferați indivizii micuți, cu o constituție asemănătoare cu a lui Hawking.

Echipa de canotaj a universitatii era extrem de populară, astfel că și Stephen a devenit cunoscut.

Diagnostic crunt

La vârsta de 21 de ani, Hawking a început să resimtă o oboseală crescută în mușchi, o slăbiciune generală. Familia sa a fost cea care a insistat ca Stephen să meargă la un medic, când tânărul se afla în vacanță la parinți, de Crăciun.

Chiar înainte de a fi diagnosticat cu boala ce avea să-l imobilizeze în scaunul cu rotile pentru jumătate de secol, Stephen a cunoscut-o pe cea care avea să-i devină soție, Jane Wilde, la o petrecere de Anul Nou. Jane s-a declarat atrasă iremediabil de simțul umorului și de personalitatea independentă a lui Stephen.

O săptămână mai târziu, când Stephen a împlinit 21 de ani, a fost internat în spital pentru teste. A fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică, o boală neurologică degenerativă. Atunci i s-a spus că în cel mai bun caz mai are câțiva ani de trăit.

Deși intrigat că toate acestea i se întâmplă tocmai lui, Hawing și-a schimbat modul de a privi lucrurile după ce a văzut în spital un băiat murind de leucemie. Și-a dat seama atunci că alții se aflau in situații și mai lipsite de speranță. Și-a regăsit optimismul și a început să se întâlnească cu Jane. Curând s-au logodit, iar acest nou statut i-a oferit un motiv să trăiască, să lupte.

Căsătoria cu Jane a venit in 1965. Din păcate, cei doi au divorțat în anii 90, în ciuda faptului că au avut trei copii împreună. Hawking s-a recăsătorit, însă nici al doilea mariaj nu a rezistat. Paralizia a progresat și, cu timpul, Hawking a devenit complet imobilizat, și-a pierdut vocea și s-a văzut nevoit să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat (conceput special pentru el de un prieten), care poate fi controlat cu mișcări ale capului și ochilor, la o viteză de 15 cuvinte pe minut.

Autor de cărți pentru copii

Hawking, ale cărui principale domenii de cercetare au fost cosmologia teoretică, relativitatea generală și mecanică cuantică, a fost și autor de cărți pentru copii. În 2007, el și fiica sa, Lucy, au colaborat pentru a scrie „George’s Secret Key to the Universe.”

Cartea, o poveste de ficțiune, explică celor mici concepte știintifice dificile, cum ar fi găurile negre și originea vietii. Nu a fost singura lucrare de acest fel a lui Hawking.

Fizicianul a fost, fără doar și poate o personalitate controversată, una dintre ideile susținute de el fiind aceea că, dacă nu vom părăsi Pământul în următorii 200 de ani, riscăm să dispărem ca specie.

Foto: Hepta

Citește și: