Totuși, lucrurile sunt mai complicate: 59% dintre tipurile de pastă de dinți denumite ca fiind pentru copii analizate de Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România nu pot fi folosite pentru copii cu vârsta mai mică de 6 ani. În cadrul Campaniei naționale de informare și conștientizare a consumatorilor intitulată „S.O.S – produsele cosmetice și de îngrijire personală”, în perioada 15 ianuarie – 22 ianuarie 2016 au fost achiziționate din comerț 51 tipuri de pastă de dinți pentru bebeluși/copii, în vederea analizării etichetei acestora din punctul de vedere al ingredientelor și al corectitudinii informațiilor și mențiunilor.

Nivel crescut de toxicitate

Analiza nivelului de toxicitate a ingredientelor a fost realizată de către o echipă de experți coordonată de dl. conf. univ. dr. Costel Stanciu. Atât medicii pediatri, cât și unii producători, prin mențiunile afișate pe ambalaj, nu recomandă ca acest tip de produs să aibă în compoziție următoarele substanțe: parabeni/conservanți, fenoxietanol, propilen glicol, glicerină, coloranți sintetici, parfum, Sodium Lauryl Sulfate (SLS), Polietilen glicol (PEG-uri), arome sintetice, materii prime derivate din uleiuri minerale, silicon și dioxan.

Analizând declarațiile și pictogramele de pe ambalajele pastelor de dinți, au reieșit următoarele:

– 67% dintre produsele analizate au în compoziție florură de sodiu (cantitatea variază între 250 ppm și 1450 ppm);

– Numai 33% dintre produsele analizate au menționate pe ambalaj data durabilității minimale;

Ce NU trebuie să conțină pasta de dinți pentru copii

  • Sodium fluoride (fluorură de sodiu) se regăsește în majoritatea pastelor de dinți (67% dintre produsele analizate) având rolul de a întări smalțul dentar și de a preveni căderea dinților. Ingestia prelungită de fluor poate cauza prejudicii semnificative pentru sănătate și în special la nivelul sistemului nervos. Fluorura poate provoca reacții adverse, cum ar fi leziuni ale creierului, IQ scăzut la copii, deteriorarea glandei pineale, a glandei tiroide, a oaselor, afecțiuni ale tractului gastro-intestinal și cancer. Înghițirea chiar și a unei cantități mici de fluorură de sodiu poate cauza greață, vomă și diaree.
  • Glicerina (există în 65% dintre produsele analizate) este unul dintre ingredientele comune din pastele de dinți, deoarece aceasta le oferă o textură cremoasă. Glicerina ca atare nu este toxică, însă marea problemă constă în faptul că aceasta inhibă secreția de salivă, care remineralizează dinții. Ca urmare a acestui proces, dinții devin mai slabi și, implicit, predispuși la carii.
  • Sodium saccharin (există în 63% dintre produsele analizate) este un derivat al zaharinei, îndulcitor artificial care a fost analizat de numeroși specialiști și s-a constatat că are efecte negative asupra sănătății. Cele mai recente studii realizate pe animale au constatat că zaharina ar favoriza apariția cancerului la vezica urinară.
  • Hidrated silica (există în 63% dintre produsele analizate) este un ingredient folosit în majoritatea pastelor de dinți pentru albirea dinților, având un rol abraziv de îndepărtare a petelor de pe dinți. Din păcate, tocmai acest lucru poate să afecteze grav smalțul dinților, favorizând apariția unor probleme dentare importante.
  • PEG (Polyethylene Glycol) (există în 33% dintre produsele analizate) este un compus provenit din industria petro-chimică, utilizat la scară largă în industria cosmetică (în unele produse analizate se regăsesc chiar și câte 2 tipuri).
  • Sodium Lauryl Sulfate (SLS) (există în 31 % dintre produsele analizate) este un surfactant ce produce spumă în contact cu apa. SLS are rolul unui detergent derivat din nucă de cocos și uleiuri de palmier, asigurând îndepărtarea resturilor alimentare și a plăcii bacteriene. Acest ingredient a fost corelat cu iritații ale gingiilor, uscarea mucoaselor bucale, agravarea ulcerului bucal, toxicitate la nivelul organelor, tulburări endocrine și chiar cancer.
  • Cocamidopropil betaină (există în 25% dintre produsele analizate) este un compus organic derivat din uleiul de cocos și ingredientul care conferă proprietăți de spumare. Poate cauza reacții alergice.
  • Parabenii (există în 18% dintre produsele analizate) sunt conservanți chimici care au rolul de a stabiliza compoziția produsului. Folosirea constantă a acestora pe bebeluși și copii a fost asociată cu o pubertate precoce la fetițe, iar la băieți cu dezvoltarea țesutului mamar (ginecomastia).
  • Sodium Benzoate (Benzoat de sodiu) (există în 18% dintre produsele analizate) este un conservant utilizat și în industria cosmeticelor și poate provoca toxicitate la nivelul organelor și agravează astmul.
  • Titanium Dioxide (Dioxidul de titan) (există în 14% dintre produsele analizate) este un alt ingredient comun în pasta de dinţi, deşi se găseşte de obicei în vopseaua albă. Atunci când este adăugat în pasta de dinţi, dioxidul de titan are acelaşi efect de albire. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului  a clasificat Dioxidul de titan sau E171 ca posibil cancerigen pentru oameni. Efectele adverse ale consumului de dioxid de titan pot fi: probleme hepato-biliare, alergii, boli ale sistemului digestiv, dereglări hormonale, tulburări nervoase, boli intestinale, cresterea colesterolui etc.
  • Caragenanul (există în 12% dintre produsele analizate) este folosit ca stabilizator în pasta de dinţi. Această substanță este extrasă din alge marine și chiar dacă este naturală nu are un efect tocmai benefic organismului uman. Mai multe studii au demonstrat că substanța caragenan favorizează apariția toleranței la insulină și, ulterior, a diabetului zaharat. Acest efect advers se manifestă în timp, reacțiile adverse apărute la scurt timp după consumul de caragenan fiind reacțiile alergice, problemele la nivel digestiv – precum crampe, diaree, balonare și flatulență, dar și toxicitate la nivelul organelor.
  • Propylene glycol (există în 8% dintre produsele analizate) este un agent chimic utilizat in industrie ca agent de umezire (antigel). Poate produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic, cardiotoxic.
  • Mentol (există în 6% dintre produsele analizate) este un ingredient care adaugă o notă mentolată respirației tale. Fără mentol, pasta de dinți ar avea gust de cretă, detergent, dioxid de titan, glicerină și alge marine.
  • 2-bromo-2-nitropropane-1.3-diol (exista in 4% dintre produsele analizate)este un conservant cu proprietăți antibacteriene și împiedică dezvoltarea ciupercilor și a fermenților care în contact cu pielea și prin înghițire este iritant.
  • Disodium EDTA (EDTA – acid etilendiaminotetracetic sintetizat din formaldehidă și cianură de sodiu) (există în 2% dintre produsele analizate) este un controlor de vâscozitate folosit pentru a preveni deteriorarea cosmeticelor ți produselor de îngrijire. Acest ingredient alterează structura pielii permițând substanțelor chimice să pătrundă în straturile profunde ale pielii cauzând dermatita de contact și probleme hormonale.
  • Phenoxyetanolul (există în 2% dintre produsele analizate) este un conservant folosit ca alternativă la parabeni și poate cauza alergii, toxicitate la nivelul organelor, iritații la nivelul pielii (dermatite) și ochilor. Potrivit Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite, phenoxyethanol-ul poate afecta sistemul nervos central şi poate da stări de vomă.
  • Coloranții sintetici sunt folosiți în numeroase paste de dinți destinate copiilor pentru a le face mai atrăgătoare în ochii acestora. Acești coloranți sunt derivați din substanțe petrochimice și, din păcate, majoritatea au fost asociați cu probleme de sănătate cum ar fi ADHD (tulburare hiperkinetică cu deficit de atenție), reacții alergice severe, astm, dureri de cap, greață, oboseală, nervozitate, scăderea capacității de concentrare și chiar diverse forme de cancer.
  • Uleiul de menta este folosit în pastele de dinți pentru a oferi o respirație proaspătă. Însă acest ingredient poate provoca un puls lent, arsuri la stomac și tremur muscular dacă este ingerat.

Atenție la termenul de valabilitate

Termenul de valabilitate (data durabilității minimale) este primul aspect pe care trebuie să-l verificăm înainte de a cumpăra o pastă de dinți. Acest termen poate fi indicat în două moduri. Pentru produsele cu o dată a durabilității mai mică de 30 de luni, se indică prin inscripționarea zilei (dacă este cazul), lunii și anului până la care produsul își păstrează calitățile, dacă se respectă cerințele de păstrare. Pentru produsele cu o durabilitate mai mare de 30 de luni, data până la care pot fi utilizate se exprimă prin inscripționarea unei cutii deschise alături de o cifră și litera M, indicând numărul de luni de valabilitate din momentul deschiderii produsului, adică cât timp poate fi folosită pasta de dinți după deschiderea tubului, respectiv după prima utilizare.

Totuși, pentru ca produsul să poată fi utilizat în siguranță, nu este suficient ca acesta să fie în termenul de valabilitate. Pasta de dinți trebuie păstrată la temperaturi cuprinse între 5 și 25 grade Celsius, ferită de umezeală și de razele soarelui. Ambalajul nu trebuie lăsat deschis mai mult decât este necesar pentru a utiliza produsul, astfel încât să se evite acumularea de praf și bacterii și degradarea compușilor chimici.

Sursa foto: 123rf.com