Există diverse tipuri de părinți. Unii nici nu știu ce face copilul la școală. Alții stau și fac teme cu ei prinzându-și urechile în probleme de matematică din ce în ce mai complicate. Cum e mai bine? Nu există un răspuns clar, dar sigur oricine ar spune că e nevoie de echilibru în toate. Nu e de preferat să crezi că educația ține doar de profesori și tu nu ai niciun amestec. Pe de altă parte, cei mai mulți copii nu au nevoie de un părinte care să le stea în spate tot timpul și să le spună pas cu pas ce să facă. Bineînțeles, depinde și de vârsta, capacitatea intelectuală și de personalitatea celui mic.

Soluții pentru orice situație

Dacă are nevoie de ajutor la teme și tu nu te descurci, poți solicita ajutorul profesorului, sub formă de meditații. Mai există și variante cum ar fi un after-school care oferă și asistență la teme sau programe ale unor școli seara pentru a aprofunda materiile. Te poți interesa și dacă la biserica din zona ta se fac meditații gratuite (există numeroase lăcașe de cult care oferă astfel de servicii cu ajutorul unor profesori voluntari). Nu ceda insistențelor lui sau exasperării tale și nu îi face tu tema. Uneori, poate nu mai vrei să stai cu gura pe el sau aveți altceva urgent de făcut și crezi că cea mai rapidă soluție este aceasta. „Dacă alegi să scrii tu în locul lui, nu numai că îl înveți să fie oportunist și iresponsabil, dar îl vei determina să caute modalități cât mai variate de manipulare a celor din jur pentru evitarea sarcinilor care i se cuvin”, remarcă psihologul. „În final, el se va dezvolta ca o persoană cu un eu slab, cu complexe de inferioritate și care nu se va angaja serios în nimic de teama unui eșec”.

Cadru și suport

„Părintele ar trebui să mențină o re la ție cu școala, cu învățătorul sau cu di ri gin tele copilului, astfel încât să fi e tot timpul la curent cu materiile la care acesta ar trebui să lucreze mai mult”, spune psihologul. Dar, în general, ar trebui să îi oferi mai mult cadrul și suportul și nu să îi predai din nou temele de la școală – să îl ajuți să găsească soluții la problemele mai grele (explicându-i metoda sau, mai bine, să-l asiști să o găsească singur). Atunci când elevul e la început, are nevoie de ajutorul părinților, care să-i facă un program. De exemplu, dacă învață dimineața, ar fi bine ca după ce vine de la școală să mănânce, după care fi e doarme după-amiază, fi e face anumite activități recreative o orădouă. Apoi, urmează temele – fără discuții sau alte amânări. Ține cont și de faptul că micuții își schimbă atenția la fiecare 15 minute, așa că ar mai trebui verificat să se reîntoarcă la teme și să nu facă o pauză prea mare. Totodată, nu îl sili să lucreze ore în șir. Ar trebui la fi ecare 45 de minute să întrerupă activitatea pentru a se relaxa timp de cinci-zece minute.

cristina radulescu-ion psihologATITUDINE DIFERITĂ CU ÎNAINTAREA ÎN VÂRSTĂ

„Gradul de implicare a părinților în rezolvarea temelor trebuie să scadă odată cu înaintarea în vârstă a copilului, respectiv într-o clasă de studiu superioară. Atunci când e la clasa pregătitoare sau I, trebuie să îi asiguri tot sprijinul, să îl motivezi să termine tema și, mai ales, să-l înveți să-și gestioneze energia pe tot parcursul temelor. După o perioadă, elevul trebuie să fie în stare să își facă singur temele, să urmeze un program pe care îl face împreună cu tine și, mai târziu, singur, să fie responsabil și să nu lenevească. În plus, trebuie să fie conștient de consecințele pe care le-ar putea avea faptul de a nu-și face temele sau a le amâna peste momentul în care ar trebui predate (note mici, rămânere în urmă cu materia, faptul că alți colegi reușesc mai bine decât el etc.).”

 

Sursa foto: workingmomsagainstguilt.com