Fiecare mărțișor are semnificațiile și istoria lui. Ghiocelul vorbește despre primăvară și gingășie și se oferă îndeosebi copiilor. Rândunica vorbește despre bucuria vieții, inima vorbește despre dragoste, iar coșarul despre soarta norocoasă. Se mai poartă steluțe, toporași, buburuze, bufnițe, până și fundițe sau pisicuțe.

Dar numai câteva sunt mărțișoare cu noroc și se spune că te vor proteja tot anul. Iată care este istoria lor veche și ce semnificații spirituale au căpătat de-a lungul timpului.

Brățara alb-roșie cu bănuț de argint

Pe când romanii sărbătoreau ziua de 1 martie drept prima zi a Anului Nou, ei aveau obiceiul să dăruiască fetelor tinere și copiilor bănuți din argint și mici podoabe să le poarte noroc. Cu timpul, românii, bulgarii sau macedonenii au preluat acest obicei și au legat bănuțul de un fir împletit cu roșu și alb.

Originea mărțișorului nu poate fi stabilită cu exactitate, dar prin secolele XVII – XVIII femeile și copiii, de la sate și de la orașe, purtau deopotrivă șnur de mărțișor la gât și la mână, de care atârna un bănuț norocos. Nu se purta decât monedă din argint, pentru că argintul avea puterile lui magice să alunge necazurile, să îi țină sănătoși și curați la chip, frumoși și voioși tot anul.

După ce treceau zilele Babelor, șnurul alb-roșu se lega la primul pom înflorit care îți ieșea în cale, iar bănuțul din argint se păstra cu sfințenie, mai ales de către fetele tinere, care îl puneau la salbă.

Printre cele mai vechi mărțișoare cu bănuți descoperite, pe cele mai multe se găseau mesaje de iubire precum ”Iubește pe cine te iubește!” sau se ștanța anul în care a fost dăruit și numele celei care îl purta.

Potcoava, unul dintre cele mai vechi mărțișoare cu noroc

Dacă bănuțul l-am moștenit, probabil, de la romani, se pare că simbolul potcoavei vine de la britanici. O frumoasă legendă de la începutul epocii medievale din Anglia vorbește despre Sfântul Dunstan care a reușit să îl potcovească pe necuratul.

Pe când era un simplu călugăr și se ocupa de fierărie, Sfântul Dunstan a fost vizitat de diavol care i-a cerut să-i potcovească armăsarul. Numai că tânărul călugăr și-a dat seama că este o ispită, l-a prins iute pe drac de un picior și l-a potcovit cu o potcoavă înroșită în foc. Urlând de durere, necuratul a promis că îi îndeplinește orice dorință, numai să scoată potcoava încinsă.

Sfântul Dunstan i-ar fi cerut să promită că nu se va atinge niciodată de o casă care are o potcoavă la ușă, iar diavolul a făcut jurământul pe dată.

De atunci se crede că cine are o potcoavă la intrarea în curte sau în casă este protejat de rele și are parte numai de noroc. De asemenea, cine găsește o potcoavă tocită pe drum va avea o mare bucurie în viață.

Un asemenea simbol puternic al norocolui s-a transformat ușor în mărțișor, în spațiul dunărean, iar potcoava cu șnurul alb-roșu este purtată de câteva secole pentru prosperitate și bucurie.

Trifoiul cu patru foi

Superstițiile spun că nu orice trifoi e norocos, ci numai cel cu patru foi, care era mai greu de găsit. Legenda spune că cele patru frunze reprezintă dragostea, speranța, credința și norocul.

Azi, toată lumea știe că trifoiul este simbolul Irlandei și este asociat cu Sf. Patrick, primul misionar al creștinismului în această țară. Dar un trifoi cu patru foi poate fi văzut și pe scutul regelui dac, sculptat pe Columna lui Traian, pe cupola unui rege trac din Bulgaria și pe obiectele de cult ale geților.

Dovezile arheologice demonstrează că trifoiul cu patru foi este unul dintre cele mai vechi simboluri ale norocului cel puțin în spațiul european, și el vorbește despre prosperitate, pace și viață lungă.

Cine poartă mărțișor cu trifoiul norocos va avea parte de un an fericit, cu sănătate și iubire, cu bogății și multe împliniri.

sursa foto: 123rf.com

Vezi si cele mai frumoase mesaje de 1 martie