Ce câștigă organismul tău în urma ronţăitului de semințe și de floricele

Seminţele şi sâmburii sunt surse bune de grăsimi sănătoase şi de minerale. În acelaşi timp, trebuie ţinut cont că toate au o concentraţie calorică mare, în special dacă sunt prăjite în ulei, ceea ce le diminuează valoarea nutriţională (în sensul că aduc prea puţini nutrienţi valoroşi raportat la 100 kcal).

Semințe de floarea soarelui – Conţin acizi graşi nesaturaţi şi proteine, dar şi multe alte elemente nutritive precum: calciu, magneziu, fosfor, vitamina E şi vitamina B, care pot preveni ateroscleroza şi protejează inima. Consum recomandat: 50 g/zi ocazional.

Semințe de dovleac – Sursă bună de betacaroten, proteine şi grăsimi sănătoase. De asemenea, utile în afecţiuni ale intestinului şi parazitoze. Consum recomandat: 30-40 g/zi ocazional.

Popcorn – Dacă este doar un bob de porumb expandat, atunci este de acceptat, pentru că reprezintă o sursă de fibre, fără prea multe calorii. Problemele apar în cazul în care se adaugă grăsimi şi sare (eventual şi alţi aditivi pentru gust). Atunci devine un produs hipercaloric şi hipersodat, pe care este mai bine să îl evităm. Consum recomandat: 100 g/zi ocazional.

Alune – Sursă bună de acizi graşi omega 3 şi conţine şi o cantitate de resveratrol (antioxidant). Consum recomandat: 50 g/zi ocazional.

Migdale – Conţin vitaminele A, C, D, E şi K, complexul B, precum şi minerale: potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, seleniu, zinc, fosfor şi cupru. Migdalele mai conţin şi triptofan, un aminoacid esenţial utilizat de creier. Consum recomandat: 50 g/zi ocazional.

Covrigei – Dacă sunt din faină integrală şi nu conţin margarină şi multă sare, pot fi o gustare bună, pentru că reprezintă o sursă de fibre şi carbohidraţi cu absorbţie lentă. Consum recomandat: 100 g/zi.