Guma de mestecat – induce senzaţia de foame prin faptul că actul de masticaţie (mestecarea) fără ingestia reală de alimente reprezintă un semnal fals pe care îl dăm organismului. Pe moment poate să înhibe senzaţia de foame, însă după un timp aceasta revine, evident din cauza faptului că în realitate nu am consumat nimic.

Dulciuri şi produse de patiserie – Dulciurile şi, în general, alimentele care conţin zahăr şi zaharuri simple induc o secreţie rapidă de insulină la nivelul pancreasului, ceea ce face ca aceste glucide să fie scoase în scurt timp din sânge. Urmare a acestui fapt este scăderea glicemiei, care este însoţită de o senzaţie intensă de foame. În consecinţă, persoana va fi tentată să consume din nou un aliment dulce, pentru a-şi regla nivelul glicemiei.

Hamburgeri/cheeseburgeri – În principiu, aceste produse nu ar trebui să provoace senzaţia de foame, ci ar trebui să fie preparate saţioase, fiind o combinaţie de pâine, carne, ceva legume şi brânză. Contează însă calitatea alimentelor din care sunt preparate aceste alimente, fiind în multe cazuri produse din făină excesiv rafinata, carne de slabă calitate şi multă grăsime. În final, rezultă un preparat cu valoare calorică mare şi valoare nutriţională scăzută.

Mămăliga – Pentru multe persoane, consumul de mămăligă dă senzaţia de stomac plin, apoi într-un timp reltiv scurt (maxim două ore) dă iar senzaţia de foame. Totuşi, acest preparat este destul de saţios, fiind vorba de o cereală fiartă, deci un amestec de carbohidraţi complexi. Dacă i se adaugă şi brânză şi unt, eventual şi ou, practic mămăliga este îmbunătăţită cu proteine şi grăsimi, devenind astfel un preparat care ţine de foame.

Sucuri dietetice – La un moment dat se presupunea că gustul dulce al acestora, neînsoţit de un aport caloric real (deci un semnal fals pentru organism) ar putea să stimuleze consumul excesiv de alimente (mai ales dulci). Însă studii mai recente au indicat că această presupunere nu este adevărată. Sucurile dietetice nu sunt altceva decât apă cu îndulcitori hipocalorici şi coloranţi, deci este firesc să nu influenţeze senzaţia de saţietate, iar foamea apare în mod natural.

Băuturi alcoolice – În special tăriile reuşeşc să irite mucoasa gastrică şi de aici apare acea senzaţie uşor dureroasă, ca o arsură, la nivelul stomacului, mici crampe (date de stimularea peristaltismului gastric şi intestinal), senzaţii care pot fi confundate cu cea de poftă de mâncare.

Tabel orientativ cu valori calorice (100 g / 100 ml):

  • Gumă de mestecat – 150 kcal
  • Mămăligă (simplă) – 70 kcal
  • Bomboane de ciocolată cu alune – 547 kcal
  • Bomboane cu caramel şi lichior – 358 kcal
  • Halva – 516 kcal
  • Ciocolată amăruie – 549 kcal
  • Ciocolată cu lapte – 549 kcal
  • Îngheţată de ciocolată – 236 kcal
  • Îngheţată de frişcă – 227 kcal
  • Gogoaşă – 300 kcal
  • Merdenea – 350 kcal
  • Pateu cu brânză – 360 kcal
  • Coniac (40 % alcool) – 239 kcal
  • Rom (40 % alcool) – 220 kcal
  • Vodcă (40 % alcool) – 235 kcal
  • Whisky (40 % alcool) – 220 kcal

Credit foto:123rf.com