Mănânci de foame sau de stres?

Alimentele consumate necontrolat nu fac bine nici siluetei și nici mulţumirii de sine. Mâncăm ca să trăim, nu trăim ca să mâncăm, după cum ne îndeamnă un vechi sfat înţelept. Doar că multe persoane au ajuns să se confrunte cu probleme de greutate pe fond de stres şi de oboseală, care au dus în final la dezinteres.

”Senzaţia de foame adevărată este definită ca o stare de rău, de , calmată de hrană în 15-20 de minute şi urmată apoi de senzaţia de saţietate”, spune dr. Anamaria Şerban Iulian, medic specialist în psihologie şi consiliere nutriţională.

În aceeaşi măsură, senzaţia de foame poate fi uneori confundată cu setea, de aceea este bine să învăţăm să le diferenţiem. Un pahar de apă în plus nu strică, pe când o masă consistentă în plus, poate face mult rău.

Atenţie la dietele restrictive!

În general, persoanele care au urmat multe diete restrictive, adolescentele sau adulţii tineri, nemulţumiţi de felul în care arată, copiii criticaţi frecvent de părinţi referitor la felul cum arată sunt cele mai predispuse la dezechilibru în privinţa comportamentului alimentar. De asemenea, acestora li se mai pot adăuga persoanele stresate, anxioase, deprimate, cu foarte puţină stimă de sine sau tineri care au suferit o formă de abuz emoţional sau fizic etc.. Cei care suferă de această problemă, a mâncatului compulsiv, pot consuma cantităţi foarte mari de alimente, mestecate repede, fără a avea senzaţia de foame şi fără a se putea opri sau controla. Acestea sunt persoane care trăiesc permanent un sentiment de vină, de dezamăgire sau de dezgust faţă de propria persoană.

Control de sine, prin starea de bine

Gestionarea dezechilibrului de alimentaţie se face printr-un bun management al stresului, prin planificarea meselor şi adoptarea unui comportament alimentar corect, cu evitarea dietelor, a tentaţiilor sau a plictiselii. Apoi, cu ajutorul exerciţiului fizic, practicarea mişcării cu regularitate, a înotului, masajului sau a unor exerciţii de relaxare. Somnul suficient, învăţarea unor tehnici simple de respiraţie profundă, gândirea şi atitudinea pozitivă, întâlnirile cu prietenii sau consilierea psihologică individuala si de grup, toate sunt importante. Dar, mai ales prin suportul acordat de un nutriţionist şi/sau psihoterapeut specializat în ”binge-eating disorder” sau alimentaţie compulsivă.

Şi nu în ultimul rând, adoptarea unei strategii eficiente în rezolvarea problemelor de la birou, pentru a obţine mai mult timp dedicat îngrijirii personale şi celor dragi.

(Dr. Anamaria Şerban Iulian, psiholog psihoterapeut, medic primar şi consilier de nutriţie, www.frumossisanatos.ro)

Credit foto: 123rf.com