Sângiorzul aduce vara. Ce se face de ziua Sfântului Gheorghe

Sângiorzul

Sângiorzul este ziua în care credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. În popor, se păstrează tradiții străvechi. Data de 23 aprilie reprezintă un moment de răscruce. După datina străbună, sărbătoarea creștină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe coincide cu o serie de ritualuri străvechi ce marchează renașterea naturii.

Din vremuri străvechi, la echinocțiul de primăvară, este sărbătorit cel ce ține cheile cerului și eliberează soarele, ca să vină vara mai repede. Este vorba de cel știut în popor drept Sângiorz, unul și același cu Sfântul Gheorghe, Purtătorul de biruință, din panteonul sfinților creștin-ortodocși. Alături de Sfântul Dumitru, Sânmedru, cum mai e cunoscut, sărbătorit pe 26 octombrie, Sfântul Gheorghe joacă un rol important în anul pastoral, el fiind începătorul acestuia. Se spune că vara ține de la Sângiorz la Sânmedru.

Sângiorzul începe din ajun

În credința populară, noaptea de dinaintea sărbătorii Sfântului Gheorghe este plină de magie. Se spune că acum se adună câte 12 vrăjitoare și strigoaice la hotare și se bat între ele. Învingătoarele primesc ploaia binefăcătoare pentru recolte, semn de belșug. Cine stă treaz în această noapte, aude strigoaicele cântând. Bătrânii spun că, după lăsarea serii, bărbații nu trebuie să iasă din casă cu capul descoperit, ca să nu cadă pradă farmecelor. Oamenii obișnuiesc să facă mult zgomot, să aprindă focuri, ca să alunge vrăjitoarele.

Tot acum se aprinde „Focul viu”. Este vorba despre un ritual de purificare, focul trebuind să fie făcut numai din lemn, iască și paie, fără a folosi instrumente de aprins. Fumul se îndreaptă către grajduri și grădini, pentru a îndepărta spiritele rele și bolile. Se crede că, dacă focul se stinge, e semn rău. Ca să fie sănătoși și puternici, oamenii de la sate se plimbă desculți, înainte de răsăritul soarelui, prin iarba înrourată.

Tot în ajun de Sângiorz se serbează și Sângiorzul vacilor. Vitele sunt hrănite bine și lăsate să pască în voie, li se împodobesc coarnele, ca să fie ferite de rele. Ca semn al renașterii naturii, se pun la porțile caselor, la intrarea în casă, la ferestre, la fântâni, la mormintele celor dragi, brazde de iarbă și crenguțe verzi de salcie, salcâm ori fag.

El este apărătorul apărătorilor

Simbol al curajului, Sfântul Gheorghe purtătorul de biruință este patronul spiritual al oștirilor. Este și motivul pentru care Armata Română își serbează ziua odată cu cea a ocrotitorului ei. Sfântul Gheorghe este și protectorul Timișoarei, al Angliei, Georgiei și Moscovei. În Lituania, este considerat protectorul animalelor, în unele regiuni ale Spaniei, este serbat cu mese bogate și daruri. Părți sin sfintele sale moaște se găsesc și în România, la Biserica Sfânta Treime din Şcheii Braşovului.

Sursa foto: 123rf.com

Loading...