Obiceiurile de Bobotează se păstrează cu sfințenie

obiceiurile de Bobotează

Obiceiurile de Bobotează se păstrează cu sfințenie, în toate regiunile țării. Și sunt frumoase și spectaculoase, ca toate tradițiile străvechi. Căci este cea mai însemnată sărbătoare din câşlegile de iarnă. După Sfântul Vasile, Botezul Domnului sau Boboteaza primează. Este celebrată de către creştinii ortodocşi la fiecare început de an, pe 6 ianuarie.

Boboteaza semnifică sfinţirea apelor din întrega lume, a întregii creaţii. După cum Iisus Domnul s-a coborât în râul Iordan pentru botez. Din punct de vedere bisericesc, este vorba despre o sărbătoare foarte veche. Îşi are originea în Ţara Sfântă. Slujba de Bobotează nu se săvârşeşte în biserică, ci afară, lângă o apă curgătoare ori o fântână. Acum este momentul din an în care credincioşii primesc agheazma mare, cu puteri deosebite, care vindecă, însănătoşeşte şi curăţă sufletul şi trupul. Tot de Bobotează, în curţile bisericilor se amenajează cruci din gheaţă, simbolurile acestei sărbători. De obicei, în această perioadă este foarte frig, fiind foarte cunoscută şi des folosită expresia “gerul Bobotezei”.

Obiceiurile de Bobotează purifică

Boboteaza este şi o sărbătoare dedicată purificării naturii şi, mai ales, a apelor, de forţele răului. Obiceiurile de Bobotează se țin lanț, mai ales la țară. În localităţile aşezate pe malul unui râu, sau pe ţărmul mării, se obişnuieşte ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată, după care sar flăcăii curajoşi pentru a o aduce înapoi. Se spune ca acela care ţine priveghi în noaptea de ajun şi va avea norocul să vadă cerurile deschizându-se va primi de la Dumnezeu orice va cere.

Tot la Bobotează se afumă grajdurile şi animalele pentru alungarea duhurilor rele din acestea, se aprind focuri pe câmp sau se colindă zgomotos. Toate acestea au un rol de curăţire şi îndepărtare a răului. Tradiţia cere ca acum să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu. Poporul consideră că Boboteaza e dricul iernii. De acum crapă gerul şi iarna e pe ducă. Ploaia la Bobotează prevesteşte o iarnă lunga, iar timpul frumos anunţă o vară pe măsură. Dacă bate crivăţul este semn că vor fi roade în bucate, iar de curge din streaşină se va face vin bun.

Iordănitul se respectă

Iordănitul este urarea de bine pentru noul an. De la Bobotează la Sfântul loan, grupuri de flăcăi care intrau şi în curţile caselor, pe cine întâlneau în cale, în special pe bărbaţi, îi ridicau în poziţie verticală de la pământ, făcându-le în mare zgomot urări de bine. În schimb erau dăruiţi cu bani, cozonaci, ca şi la colindat sau pluguşor. Iordănitul femeilor este un alt obicei, întâlnit mai ales în satele din nordul ţării. Pe vremuri, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură.

După ce serveau masa, cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau pe drum, îi luau cu forţa la râu ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu. Se mai spune că fetele care cad pe gheaţă de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.

Sursa foto: Shutterstock