Legendele misterioase din Marea Neagră

Legendele misterioase din Marea Neagră

Porturi şi cetăţi altădată înfloritoare, comori nebănuite, zăcăminte preţioase şi chiar unul dintre cele mai mari fluvii din lume… în adâncul apelor, în Marea Neagră, se ascunde un tezaur bogat, dar prea puţin cunoscut.

Numeroase mistere înconjoară Marea Neagră şi, de la un an la altul, cercetătorii fac descoperiri surprinzătoare. Există dovezi certe că vechiul Pont Euxin a fost scena unui potop de proporţii biblice. Pe fundul mării, în dreptul oraşului Mangalia, aşteaptă să fie descoperite ruinele vechiului Callatis, întemeiat de greci. Iar, recent, datorită imaginilor capturate de sateliţi, în adâncul Mării Negre a fost observat unul dintre cele mai mari fluvii de pe Terra.

Potopul lui Noe, pro şi contra

Marea Neagră a fost, iniţial, un lac cu o salinitate foarte scăzută, în care se scurgea apa topită din gheţari, cu peste 7.500 de ani în urmă. În jurul ei, la o adâncime de aproape 200 metri, au fost descoperite urme ale unor aşezări umane, probabil sate de pescari şi de agricultori. Arheologia a demonstrat deja că agricultura pe continent a apărut la început în spaţiul sud-est european. Cum încălzirea vremii a dus la o topire masivă a gheţurilor, nivelul Mării Meditare a crescut alarmant şi, în câteva luni, a inundat o întindere uriaşă de pământ, revărsându-se şi în Marea Neagră vecină. Se pare că acest moment dramatic din istoria Pontului Euxin ar putea explica potopul din Biblie, susţin doi cercetători americani care şi-au popularizat teoria prin filme şi cărţi cu mare succes la public. Majoritatea cercetătorilor, specializaţi în studiul Mării Negre, nu susţin însă teoria celor doi americani.

O bombă cu ceas amenință din Marea Neagră

În adâncul mării, există zăcăminte de gaz metan şi de hidrogen sulfurat, care ar putea ajunge în atmosferă la un cutremur puternic produs în adâncuri. Hidrogenul sulfurat are o putere calorică mai mare decât gazul metan şi se aprinde uşor în contact cu oxigenul. În cazul unei asemenea catastrofe, nu doar litoralul ar fi pustiit, ci întreaga suflare pe o rază de câteva zeci de kilometri. Conform estimărilor făcute de cercetătorii ucrainieni şi germani, rezervele de gaz metan din Marea Neagră sunt de o sută de ori mai mari decât producţia anuală de gaz metan a Ucrainei. Ţara vecină caută soluţii să extragă gazele otrăvitoare din adâncuri, dar procesul este dificil şi presupune tehnologii avansate şi costisitoare.

Callatis, comoara de sub ape

Un tezaur arheologic şi cultural excepţional, care ar putea relansa turismul la Marea Neagră, aşteaptă să fie adus la lumină. Vechiul Callatis, întemeiat de greci pe locul unei aşezări getice, este acum acoperit de ape. La numai şase metri adâncime, pe fundul mării, în dreptul Mangaliei, au fost descoperite dovezi certe ale cetăţii din perioada antică: drumuri pavate cu blocuri de piatră, ziduri, pereţi şi coloane, cioburi de amfore şi vase folosite de locuitori. Scafandrii profesionişti care au cercetat zona susţin că ruinele se întind pe o suprafaţă de opt kilometri, dar statul român nu face nimic pentru a le pune în valoare. Scuza Ministerului Culturii? Nu există fonduri, iar cercetările arheologice sub ape sunt extrem de costisitoare.

Al şaselea fluviu din lume

Pe fundul Mării Negre curge singurul fluviu submarin activ din lume. El porneşte din Marea Mediterană şi îşi poartă apele extrem de sărate spre Marea Neagră, prin strâmtoarea Bosfor. Fluviul submarin şi-a săpat o albie adâncă de 35 de metri şi lată de aproximativ un kilometru. Drumul lui nu este foarte lung, are doar 60 km lungime, dar curge cu un debit de 22.000 de metri cubi de apă pe secundă. Este al şaselea fluviu din lume ca volum, iar apele lui învolburate au săpat trepte adânci pe fundul mării.

 

Legenda pietrelor preţioase

O poveste frumoasă circulă de câţiva ani printre localnicii din 2 Mai. Câţiva dintre ei au găsit pe plajă pietre semipreţioase deosebite, a căror valoare era evidentă. Numai că originea lor este greu de desluşit. Se pare că, în urmă cu aproximativ 25 de ani, o navă din flota românească a sosit în apropierea golfului şi a aruncat aici balastul de care nu mai avea nevoie. Numai că balastul fusese încărcat din Italia, din Neapole şi conţinea roci vulcanice aduse la suprafaţă de Vezuviu. Cu timpul, apa a spălat sedimentele vulcanice şi pietrele semipreţioase, în special agate, au fost aduse de valuri pe malul mării.

sursa foto: Foter.com