Crăciunul pe stil vechi este plin de farmec

ucraineni care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi

Crăciunul pe stil vechi a sosit.  Pentru unii dintre noi sărbătorile iernii tocmai au trecut. Însă lipovenii și toți ortodocșii de rit vechi petrec în zilele acestea Crăciunul și se pregătesc să păşească într-un nou an.

Respectând cu stricteţe calendarul ortodox pe stil vechi, gregorian, lipovenii celebrează sărbătorile sfinte de peste an, cu excepţia Învierii Domnului, la o diferenţă de 13 zile faţă de restul creştinilor ortodocşi. Dar asta nu-i împiedică să urmeze cu rigurozitate ritualurile bisericeşti şi tradiţiile moştenite din bătrâni. Cuvântul lui Dumnezeu, propovăduit de Batuşka (preotul paroh), este literă de lege. E drept, legile pe care le respectă aceşti oameni sunt nescrise, dar ele rămân sfinte.

Obiceiurile se pierd

Păcat că, odată cu trecerea timpului tradiţiile se sting. Căsătoriile mixte, obiceiurile amestecate, viaţa modernă în general, au făcut ca tinerilor din comunitățile lipovenești să le fie ruşine să mai înveţe limba rusă. De aceea, rolul principal al bunicii, cea care stă mai mult acasă, este să-i înveţe pe nepoţi limba, cântecele şi obiceiurile din strămoşi. Cu toate acestea, din nici o casă nu lipseşte un “şaleiki”, şalul înflorat, viu colorat, din portul tradiţional lipovenesc. Acesta e pus la loc de cinste, păstrat cu sfinţenie din generaţie în generaţie. Căci e purtat pe umeri la zile de sărbătoare, până în clipa când le acoperă faţa celor ce trec în nefiinţă.

Lipovenii cred în sărbătorile sfinte

Crăciunul pe stil vechi ori Anul Nou nu sunt doar prilej de distracţie la lipoveni. Acestea sunt în primul rând sărbători sfinte. Când se merge la biserică. La Crăciunul pe stil vechi nu există obiceiul cadourilor. Nici cel de a împodobi bradul. Acum, se face și asta. Fiindcă familiile s-au mărit şi s-au amestecat tradiţiile. Că diferă data sărbătorilor, că obiceiurile sunt altele, asta nu e nimic în comparaţie cu bucatele puse pe masă la Crăciunul lipovenesc. Totuși, lipovenii consideră că sărbătorile sunt strict religioase. Când un lipovean păşeşte în casa altuia, chiar înainte de a da bineţe, caută din priviri icoana sfântă a casei şi îşi face de trei ori semnul crucii. Şi asta pentru că nu e casă în care icoana să nu fie la vedere. Abia apoi îi salută pe ceilalţi şi încep să stea de vorbă.

Crăciunul pe stil vechi vine cu bucate alese

La mare căutare se află nelipsita “jarkovia”. Cele care o prepară sunt adevărate maestre ale artei culinare, căci numai carnea de pe pulpa porcului se potriveşte cu mirodeniile cu care se combină castraveţii, neapărat muraţi în saramură. Nici aşa numita “lapşa” nu se lasă mai prejos. Că deh, doar muncesc gospodinele la tăiţeii fini, obligatoriu făcuţi în casă, încă din perioada postului. Este vorba despre “zeama de găină”, o supă specifică, numai pe masa de sărbătoare a lipovenilor putând fi întâlnită. Şi postul e altfel. Nu se mănâncă alt fel de carne, dar, până la Ignat, se mănâncă peşte, mai puţin lunea, miercurea şi vinerea. De la Ignat încolo, nu se mai mănâncă nici peşte. Iar în ajunul Crăciunului nu se găteşte nimic cu ulei sau drojdie şi se mănâncă “corjki”, sau alte mâncăruri de post precum trigoane cu nuci, tocinei sau barabuni (un fel de chiftele făcute din cartofi).

Colinda pentru Crăciunul pe stil vechi

Ajunul Crăciunului este un moment important. Cum treaba e gata, urmează baia de aburi, aromată, un fel de saună. Trupul nu e doar spălat în urma unei astfel de băi, ci şi călit, cu ajutorul unor măturiţe din stejar, ce pun sângele în mişcare după ce loveşti uşor pielea cu ele. Îmbrăcaţi apoi cu straiele din portul tradiţional, lipovenii se îndreaptă către biserică. Slujba ţine până târziu, dar asta nu-i împiedică a doua zi să revină, de dimineaţă, în lăcaşul sfânt. Abia după slujbă începe sărbătoarea. Puţini mai sunt aceia care ştiu colinda tradiţională. Căci este una singură, strict religioasă, foarte lungă şi greu de memorat, în limba rusă. Dar până nu se cântă colinda, nu se așază nimeni la masa de Crăciun. Abia după aceea cete de tineri, fetele cu şaluri pe cap şi îmbrăcate frumos, iar băieţii cu cămăşi tradiţionale, merg la familiile din parohie să le colinde, fiind apoi poftiţi la masă. Cât despre anul nou, acesta chiar nu reprezintă decât sărbătoarea Sfântului Vasile, când trupul, sufletul şi casa se curăţă de tot ce-i rău şi vechi.

Sursa foto: Shutterstock

Loading...