Ce se face la Izvorul Tămăduirii

Izvorul Tămăduirii

În popor i se mai spune și Boboteaza mică, dat fiind că, în ziua în care este celebrat Izvorul Tămăduirii, apa capătă puteri vindecătoare, binecuvântează. Sărbătoarea are loc în fiecare an, în prima vineri de după Paști.


An de an, în cea de-a cincea zi a Săptămânii Luminate, creștinii prăznuiesc sărbătoarea Izvorului dătător de viaţă al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

În această zi, în biserici, la fântâni sau la izvoare, se oficiază slujba de sfinţire a apei sau Agheasma Mică, care se bea dimineaţa, pe nemâncate, pentru întărire trupească şi sufletească.

În unele regiuni ale țării, preoţii fac şi botezarea caselor credincioşilor cu apă sfinţită.

Cum se ține sărbătoarea – Ce se face la Izvorul Tămăduirii

Unul dintre ritualurile respectate încă în unele părți ale țării este Fântâniţa. Obiceiul constă în căutarea izvoarelor de apă, construcția și curățarea fântânilor, crezându-se că astfel acestea nu vor seca niciodată și vor fi mereu bune.

Credincioșii merg la mormintele apropiaților stinși din viață, dau de pomană, îngrijesc locurile de veci și le stropesc cu agheazmă. Mulți dintre credincioși merg în pelerinaj la bisericile, mânăstirile și izvoarele renumite pentru harurile lor tămăduitoare.

În ziua de vineri nu se face nici o treabă casnică. Nu se spală și nici nu se calcă rufe. Se spune că cine respectă acest obicei, va avea un loc asigurat în Rai. Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcămite, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.

Conform tradiției, pe vremuri, cine lucra era lovit de o boală din care nu își mai revenea până la moarte. În plus, în trecut nu se țesea nimic deoarece cu pânza țesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morți deoarece nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.

Izvorul Tămăduirii – Locuri binecuvântate

Mânăstirea Sâmbăta de Sus poartă hramul Izvorului Tămăduirii, una dintre cele mai mari sărbători creştine ale Ardealului. Se spune că pe locul mânăstirii de azi ar fi fost mai întâi un izvor binecuvîntat, făcător de minuni.

Și la Mânăstirea Dervent, în județul Constanța, există un astfel de izvor. Se spune că însuși Sfântul Apostol Andrei ar fi făcut ca el să izvorască, o singură dată în an, apa lui fiind dulce, pură, sfântă.

În drumul către sau la întoarcerea de pe litoralul bulgăresc, poți trece pe la Mânăstirea Sfintei Marina, în localitatea Karan Varbovka, la cam 50 km de Ruse. În mijlocul bisericii, se află Izvorul Tămăduirii, cu apă ce vindecă boli digestive și ale ochilor.

Apa din Izvorul Tămăduirii face minuni

Prin Izvorul dătător de viaţă al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu s-a săvârșit începutul mântuirii noastre.

La acest praznic, Maica Domnului este înfăţişată ca izvor de tămăduire sufletească şi trupească.

Totul a pornit de la un fapt real, petrecut în urmă cu peste 1500 de ani, pe vremea împăratului bizantin Leon cel Mare.

Se spune că, pe când nu era încă împărat, Leon a întâlnit un orb. Rătăcindu-se împreună prin pădure, orbul însetat l-a rugat să-i dea niște apă, însă niciun izvor nu era în apropiere.

Atunci, Leon a auzit o voce care l-a îndrumat către un loc unde să-și potolească setea și să-i redea orbului vederea. Minunea s-a întâmplat, iar de atunci, locul a căpătat renumele de Izvorul Tămăduirii.

Sursa foto: povestidecalatorie.ro